Primul obiectiv declarat al lucrarii Drept administrativ este sa sistematizeze si sa prezinte intr-o maniera cat mai clara si mai simpla notiunile de baza, cu trimitere la dreptul comun si cu incadrarea permanenta in dialectica lege generala – lege speciala. Asadar, intr-o prima faza, notiunile trebuie sa le fie studentilor clare. Acesta e terenul ferm pe care se pot apoi intemeia discutiile, teoriile, controversele, nuantarile. De aceea am favorizat simplitatea, care e, uneori, suprema complexitate, iar in tot cazul, am incercat sa evit distinctiile exclusiv sau preponderent scolastice.
Ca orice teoretician care practica dreptul in calitate de avocat sau arbitru, am tendinta sa ma raportez mereu la interpretarea si aplicarea normelor in situatii concrete, care ramane scopul ultim si testul suprem al oricarei norme. Practica are, insa, limitele ei. Drept urmare, interpretarea si aplicarea legii de catre instantele de judecata e supusa unei priviri critice si uneori e nevoie sa refacem drumul invers, de la solutiile pronuntate in cazuri concrete catre fundamentele lor teoretice. In conditiile unei ordini juridice pluraliste, analiza cadrului normativ adoptat la nivelul statului national nu mai este suficienta, de aici raportarea constanta la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si la dreptul Uniunii Europene, doua surse de reconfigurare permanenta a dreptului intern. Totodata, m-am raportat si la proiectul Codului de procedura administrativa, aflat de ceva vreme in dezbatere publica, dar a carui calendar de adoptare a fost amanat sine die din cauza prioritatilor electorale si bugetare.
Am scris aceasta lucrare de Drept administrativ, gandindu-ma, cu un optimism angajat, la studentii mei, pentru ca standardele de calitate a stiintei de carte nu trebuie, in vremuri de schimbare radicala, in niciun caz scazute, ci dimpotriva, reafirmate.
Autorul
