Despre proiect
Fundamentele ideologice ale dreptului administrativ este titlul unui proiect pe care autorul l-a gândit, construit și ajustat timp de aproape 10 ani. El s-a bazat pe parcurgerea unui număr important de manuale, monografii, tratate, articole și studii de specialitate, din spațiul literaturii juridice române, franceze, spaniole, italiene, portugheze, germane, engleze și sud-americane, dar și pe multiple surse jurisprudențiale, livrate de instanțe naţionale – judecătoreşti sau constituţionale –, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Sursele de documentare au contribuit în mod covârșitor la configurarea formei și conținutului acestui proiect, ce urmează a se concretiza în publicarea de către autor a cinci volume: (i) Volumul I, Tomul 1: Originile; (ii) Volumul I, Tomul 2: Școlile; (iii) Volumul II, Tomul 1: Dialogurile; (iv) Volumul 2, Tomul 2: Specificitățile; (v) Volumul 3: Principiile; (vi) Volumul 4: Izvoarele; (vii) Volumul 5: Categoriile.
Întregul proiect Fundamentele ideologice ale dreptului administrativ se construiește în jurul a două premise:
1. una ontologică, potrivit căreia dreptul administrativ cunoaște șase fundamente ideologice, și anume: – autoritatea publică și puterea publică, ce alcătuiesc esența ideologică a dreptului administrativ; – administrația publică și serviciul public, care se circumscriu substanței ideologice a dreptului administrativ; – interesul public și ordinea publică, ce se subsumează vocației ideologice a dreptului administrativ;
2. alta epistemică, în conformitate cu care toate marile instituții ale dreptului administrativ – sistemul instituțional al administraţiei publice, funcția publică, proprietatea publică, întreprinderea publică, actul administrativ unilateral, contracte administrative, contenciosul administrativ, răspunderea administrativ-patrimonială și contravențională – pot fi descrise și explicate cu concursul celor șase fundamente ideologice mai sus enumerate, respectiv cu ajutorul multiplelor relaţii de asociere, ce se pot statornici între aceste fundamente, în cadrul unui veritabil sistem.
Despre carte
Volumul II, Tomul 2 – Specificitățile
Volumul Specificitățile își propune să înfățișeze celor interesați viziunea autorului asupra ceea ce conferă specificitate și, implicit, originalitate dreptului administrativ. Pentru a-și atinge scopul, cel care a scris acest volum a plecat de la două idei cu valoare de premisă: (i) există șase fundamente ideologice ale dreptului administrativ: autoritatea publică, puterea publică, administrația publică, serviciul public, interesul public și ordinea publică; (ii) prin asocierea celor șase fundamente ideologice ale dreptului administrativ, pot fi definite, descrise și explicate toate marile instituții ale dreptului administrativ: funcția publică, proprietatea publică (domeniul public), întreprinderea publică, actul administrativ unilateral, contractul administrativ, contenciosul administrativ și răspunderea administrativ-patrimonială. Cele șase fundamente ideologice au fost grupate după cum urmează: – autoritatea publică și puterea publică: se circumscriu esenței dreptului administrativ; – administrația publică și serviciul public: intră în alcătuirea substanței dreptului administrativ; – interesul public și ordinea publică: reprezintă vocația dreptului administrativ. Cele șase fundamente ideologice ale dreptului administrativ se organizează într-un sistem închis – și, prin urmare, exclusivist – care însă nu rămâne indiferent față de influențele venite din exteriorul său, îndeosebi dinspre dreptul constituțional, dreptul european și dreptul civil.
Recurgând la raționamente logic formalizate și exploatând consistent multiple literaturi juridice – îndeosebi de limbă franceză și de limbă spaniolă – prezentul volum întreprinde analize minuțioase cu privire la: (i) semnificațiile fiecărui fundament ideologic al dreptului administrativ; (ii) relațiile angajate de aceste fundamente cu instituțiile majore ale dreptului administrativ; (iii) obiectul, conținutul discursiv și definiția acestei discipline juridice universitare. Până la urmă, teoria celor șase fundamente ideologice ale dreptului administrativ reprezintă nu numai o modalitate de a prezenta celor interesați fizionomia instituțională a acestei discipline juridice, ci și o metodă – utilă, după părerea noastră – de învățare a dreptului administrativ.
Despre ediția a III-a
Această a III-a ediție a prezentului volum teoretizează în mod suplimentar pe marginea noțiunilor de „ideologie” și „știință”, în încercarea de a demonstra locul dreptului administrativ în zona de intersecție dintre cele două categorii, dar și importanța „teoriei” și a abordărilor sistemice în studiul acestei discipline juridice/ramuri pozitive de drept. Față de cea de-a doua ediție, în mod suplimentar, autorul insistă în reproducerea și analiza mai multor definiții de dicționar a celor șase fundamente ideologice – definiții culese din mai multe spații de cultură juridică (român, francez, german, italian sau nord-american) – în scopul de a potența efortul de conceptualizare depus cu ocazia redactării textului volumului de față. Totodată, tot cu acest prilej, a fost extinsă analiza făcută încă de la a doua ediție, a întregului sistem instituțional al administrației publice (Președintele României, Guvernul, ministerele, agențiile guvernamentale, autoritățile administrative autonome de nivel central, prefecții, serviciile publice deconcentrate, consiliile județene și președinții acestor consilii, consiliile locale și primarii, secretarii generali ai unităților administrativ-teritoriale și administratorii publici). Cei interesați vor putea găsi în această a III-a ediție, noi și profunde analize dedicate naturii juridice duale (administrativistă și, respectiv, civilistă) a fiecărei autorități publice prezentate și a multiplelor și variatelor relații angajate între acestea. Credem că sunt de un real folos analizele juridico-matematice făcute în contextul explicării modului și a condițiilor în care se stabilesc cvorumul de ședință și majoritățile necesare, la nivelul consiliilor locale și al celor județene și cum se angajează relațiile dintre cele două condiții de validitate ale actelor administrative unilaterale, adoptate de către o autoritate publică colectivă. Cu această ocazie, au fost reproduse formule matematice și imagini grafice, însoțite de explicații, utile în înțelegerea specificității „jocului decizional” angajat în interiorul fiecărui tip de consiliu – local sau județean – în funcție de numărul total de membri care intră în alcătuirea acestuia. Au fost ameliorate de asemenea analizele inițial dedicate „ordinii publice” și, îndeosebi, distincțiilor ce se impun a fi făcute între diversele specii ale acestei ordini (din dreptul constituțional, din cel civil, din cel penal, din cel european și, în sfârșit, din cel administrativ), ocazie ce a fost folosită pentru a clarifica diferențele de semnificații între: ordinea publică și ordinea de drept; ordinea publică materială și ordinea publică imaterială; perspectiva juridică și perspectiva economică asupra ordinii publice.
Despre autor
Cristian Clipa este conferențiar universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara. Este avocat și membru al Consiliului Baroului Timiș și a fost Prodecan al Baroului Timiș.
