Nu aveti niciun articol in cosul de cumparaturi.

Ultrajul judiciar. Jurisprudenta recenta

ISBN/ISSN: 978-606-28-0985-0
Editura: Universitara
50,00 lei
45,00 lei
Disponibilitate: In stoc

Autoritatea este un atribut al puterii, specific formelor de organizare statala, conferit prin lege si unor forme organizationale fara caracter etatic, ce concura la promovarea si apararea unor interese generale ale societatii. De acest prestigiu, de care trebuie sa se bucure toate aceste organizatii, depinde intr-o mare masura exercitarea corespunzatoare a atributiilor incredintate, potrivit legii, si desfasurarea in bune conditii a activitatii acestor forme de organizare statala si nestatala.

Tocmai de aceea, legea penala apara atributul autoritatii impotriva tuturor faptelor care ii aduc atingere, incriminand ca infractiuni acele abateri de la normele de conduita prin care prestigiul specific functiilor publice este afectat si sanctionandu-le in raport cu gravitatea lor. In randul acestor fapte, un loc deosebit de important il ocupa infractiunea de ultraj, ce are ca scop apararea acelor persoane care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat impotriva oricaror atingeri aduse demnitatii, libertatii psihice si integritatii lor fizice, pentru fapte indeplinite sau activitati aflate in legatura cu exercitiul functiei.

Urmarind sa asigure prestigiul autoritatii de stat impotriva manifestarilor de acest gen, alaturi de infractiunea de ultraj, Codul penal a incriminat prin dispozitiile art.279, infractiunea de ultraj judiciar, in cadrul Titlului IV al Partii speciale, consacrat infractiunilor impotriva infaptuirii justitiei. Potrivit dispozitiilor art.279 alin.1 din Codul penal, amenintarea, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul, savarsite impotriva unui judecator sau procuror aflat in exercitarea atributiilor de serviciu se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu jumatate. Dispozitiile art.279 alin.2 din Codul penal prevad ca savarsirea unei infractiuni impotriva unui judecator sau procuror ori impotriva bunurilor acestuia, de aceasta data, in scop de intimidare sau de razbunare, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu jumatate. Potrivit alineatului 3 al art.279 din Codul penal, cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza faptele comise in conditiile alineatului 2, daca privesc un membru de familie al judecatorului sau procurorului. In sfarsit, potrivit alineatului final al textului de lege, dispozitiile alin.1-3 se aplica si faptelor comise impotriva unui avocat in legatura cu exercitarea profesiei.

Codul penal din 1968 reglementa aceste categorii de fapte in cadrul infractiunii de ultraj, prevazute de art.239 si art.2391, impreuna cu cele indreptate organelor de cercetare penala, expertilor, executorilor judecatoresti, politistilor, jandarmilor, militarilor, sotului sau rudelor apropiate ale acestor persoane, alaturi de restul faptelor indreptate contra autoritatii, in cadrul Titlului V al Partii speciale.

Noul Cod penal a renuntat la modelul oferit de Codul penal anterior, din ratiuni ce tin de importanta si specificul noilor reglementari, legiuitorul justificandu-si optiunea in expunerea de motive prin argumente ce tin de necesitatea unei protectii mai eficiente a valorilor sociale ocrotite de legea penala.

Potrivit initiatorilor actului normativ, justificarea incriminarii distincte a infractiunii de ultraj judiciar fata de infractiunea de ultraj consta in aceea ca, prin vointa legii, judecatorul, procurorul sau avocatul au atributiile judiciare cele mai importante, iar de modul de indeplinire a acestora depinde decisiv buna desfasurare a cursului unui proces si rezultatul acestuia, astfel ca asigurarea unei protectii sporite impotriva unor forme de violenta exercitata asupra lor este, din aceasta perspectiva, justificata.

Intrucat aceasta distinctie este intalnita si in Codul penal francez (art.433-3) si Codul penal italian (art.341 si art.343), ratiunea pentru care aceasta varianta speciala a ultrajului a fost incriminata distinct, iar nu ca o circumstanta agravanta a infractiunii impotriva autoritatii, este legata de largirea sferei sale de protectie, in raport cu reglementarea anterioara, prin includerea unor categorii de persoane implicate in infaptuirea actului de justitie si care nu sunt functionari publici, prin urmare, nu pot avea vreo atributie in exercitarea autoritatii de stat la care se refera art.257 din Codul penal, asa cum sunt avocatii.

Un alt element de noutate este cel de la alineatul 2 al art.279 din Codul penal, iar el este legat de savarsirea infractiunii impotriva unui judecator sau procuror ori impotriva bunurilor acestuia, in scop de intimidare sau de razbunare, in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, aceasta dispozitie speciala nefiind prevazuta de Codul penal anterior, sub imperiul caruia faptele comise in acest scop erau incadrate ca infractiuni de drept comun (spre exemplu, violare de domiciliu, distrugere etc).

Raspunzand provocarilor legislative actuale si necesitatilor de ordin practic, culegerea de fata isi propune sa aduca in centrul atentiei o serie de aspecte jurisprudentiale de data recenta, care sa vina in ajutorul teoreticienilor si profesionistilor dreptului, apte sa raspunda nu doar nevoilor imediate de informare, ci si necesitatii de aduce in atentia publicului acele probleme de actualitate cu care practica judiciara se confrunta.

Examenul jurisprudential actual vine sa completeze paleta unei cazuistici consacrate in randul practicienilor, dar care nu mai era in masura sa raspunda acelor transformari legislative care au condus la reconfigurarea continutului normativ al infractiunii de ultraj si care, in mod evident, se doreau a fi aprofundate dintr-o mai larga perspectiva, cea a profesionistilor dreptului.
Noutatea, numarul si diversitatea situatiilor prezentate pun in discutie si necesitatea unei protectii sporite pe care legiuitorul ar trebuie sa o acorde valorilor protejate de legea penala, fenomenul judiciar actual inregistrand o vizibila recrudescenta, incurajata de multiplicarea canalelor de comunicare si de relaxarea tratamentului penal din ultimii ani, care influenteaza comportamentul persoanelor aflate in conflict cu legea penala.

Tocmai de aceea, jurisprudenta tematica se doreste a fi un semnal adresat unor decidenti, care, intr-o perioada nefasta a istoriei noastre, au fost preocupati in a da o cat mai mare eficienta principiului umanismului in dreptul penal, dar nu in sensul evolutiv, de protejare cat mai eficienta a valorilor sociale ocrotite de legea penala, ci intr-un sens involutiv si orientat, destul de vizibil, in scopul slabirii autoritatii statului si incurajarii acestui gen de infractiuni.

De altfel, faptul ca unele infractiuni se consuma in diferite locatii rezervate actului de justitie este o dovada in sensul celor aratate, iar imprejurarea ca faptele ce constituie obiect al multor amenintari reprezinta infractiuni grave nu face decat sa conforme aceasta trista realitate. Ca lucrurile stau asa o dovedeste si faptul ca autorii unor astfel de fapte nu se mai ascund in spatele unor identitati fictive sau mesaje anonime, ci doresc a se face cunoscuti, formuland mesaje, scrisori, angajandu-se in discutii telefonice sau discutii pe retele de socializare, in care isi fac cunoscute planurile si intentiile de razbunare si in care se descarca emotional, la modul cel mai evident cu putinta.

Culegerea de practica judiciara dedicata ultrajului judiciar mai demonstreaza un lucru si anume acela ca aceste fapte se diversifica de la an la an, savarsindu-se nu doar in variantele clasice, cunoscute practicienilor dreptului, ci si in mediul virtual, motiv pentru care autorii lucrarii au cautat sa aduca in atentia celor interesati o serie de spete, in care incitarea la violenta in spatiul on-line a devenit un mod de manifestare, menit sa atraga noi adepti. Acest tip de mesaje sunt, astfel, preferate celor propagate pe cale orala, deoarece sunt de natura sa asigure o mult mai larga raspandire in randul publicului, avand un impact social mai profund, contribuind la promovarea unei stari de spirit negative in planul climatului de siguranta publica, prin promovarea si incurajarea unor modele comportamentale.

Alaturi de mesaje, in mediul virtual se fac remarcate si alte tipuri de comunicari, ceva mai sofisticate, menite sa aiba un impact in randul populatiei tinere, mai predispusa la insusirea unor modele negative de comportament, cum sunt comentariile si clipurile video, menite a-i promova pe autorii acestora si a-i face mai cunoscuti in randul comunitatilor din care provin.
In mod evident, din aceasta prezentare nu lipsesc nici faptele comise prin mijloace de comunicare orala sau scrisa, diverse sub aspectul tipologiei lor, cele mai multe prezentandu-se ca amenintari adresate in legatura cu modul de indeplinire a atributiilor de serviciu si care, uneori, sunt savarsite chiar in timpul exercitarii acestor atributii, in incinta unor spatii rezervate actului de justitie sau in apropierea unor asemenea locatii.

Fireste, desi mai putine ca numar, nu lipsesc nici faptele comise cu violenta, incepand cu cele de natura verbala, dar care, insotite fiind de instrumente ce ar putea fi folosite ca arme, sunt de natura sa provoace o mai mare temere persoanelor vatamate si continuand cu cele de natura fizica, savarsite in scop de razbunare pentru calitatea serviciilor de consultanta acordate sau insuccesul in activitatile juridice prestate de anumiti avocati.

Toate aceste imprejurari care s-au bucurat de atentia organelor judiciare sunt descrise pe larg, pentru intelegerea cat mai buna a situatiei faptice, prin prezentarea unei dinamici procesuale a fiecarei cauze, fiind redate argumentele ce au format convingerea instantei, dar si cele care au fost inlaturate, datele de identificare ale partilor si celorlalte persoane implicate in infaptuirea actului de justitie fiind anonimizate, hotararile judecatoresti selectate fiind preluate de pe portalul http://www.rolii.ro/ si usor adaptate pentru fluenta citirii.

In acest context, culegerea de practica judiciara reprezinta un bun indrumar, care merita atentia cuvenita din partea practicienilor si teoreticienilor dreptului, intrucat prin intermediul acesteia sunt analizate, in mod detaliat, aspecte care tin de corecta aplicare a legii din partea organelor judiciare, de modul de individualizare a pedepsei sau modul in care elementele ce se integreaza continutului constitutiv al infractiunii sunt analizate in diferite situatii particulare.

Fireste, datorita modului de prezentare exhaustiv, procesul de apreciere a probelor in fiecare dintre situatii va putea fi aprofundat de catre cititori, acestia avand posibilitatea de a reflecta cu privire la modul de rezolvare a laturii penale si civile, pe baza unui ansamblu de elemente, care sa le permita corecta evaluare a probelor propuse in acuzare sau aparare.

Nu in ultimul rand, prin prezentarea unor aspecte specifice fiecarui caz, referitoare la procedeele si metodele probatorii sau procesul de culegere, administrare si apreciere a probelor, culegerea isi poate dovedi utilitatea nu doar in planul dreptului penal substantial, ci si in planul dreptului procesual penal, cei interesati de latura tehnica a fenomenului avand la dispozitie, in mod indirect, si o serie de informatii din domeniul unor stiinte conexe, precum criminalistica si criminologia, beneficiind de un tablou complet asupra infractiunii de ultrajului judiciar, dintr-o dubla perspectiva, teoretica si aplicativa.

In sfarsit, nadajduim ca acest efort creativ sa nu ramana in nelucrare, ci sa reprezinte chiar sursa unor propuneri de imbunatatire a legislatiei noastre penale, atat de greu incercata pe parcursul ultimilor ani, mai cu seama ca formele de manifestare comportamentului uman sunt in continua prefacere, iar multe din formele de raspuns din partea statului sunt precare si lipsite de eficienta pe care destinatarii dreptului si-a doresc.

Efortul autorilor survine pe fondul unor puternice framantari de pe scena publica, Asociatia Profesionala Forumul Judecatorilor din Romania fiind implicata intr-un demers continuu de aparare statului de drept. Aceasta batalie dusa la baioneta, specifica pe alocuri unui razboi de gherila, a presupus si inca mai presupune numeroase sacrificii, mai putin cunoscute publicului larg, obisnuit cu produsul final al unei munci intelectuale depuse pe parcursul a sute de nopti nedormite, dar in egala masura aspirant al valorilor democratice autentice.

Autorii

Detalii tehnice
Data Aparitiei 31 iul. 2019
Categorie generala Jurisprudenta
Numar Pagini 324
Format Carte brosata