Despre carte

Simulatiile in natura se intalnesc pretutindeni, de la un animal care simuleaza coloritul altuia, pentru a evita un pradator, si pana la un om care simuleaza stari sau sentimente pentru o obtine diverse beneficii in societate. Simulatiile in raporturile juridice sunt cel putin la fel de comune, nascandu-se din dorinta unor subiecte de drept fie de a prezenta ca veridica o minciuna juridica pura, fie de a ascunde adevarul intr-o mantie a minciunii. Astfel, la fel cum este de firesc pentru oameni sa minta sau sa disimuleze, tot la fel este sa obtina foloase de pe urma unei „minciuni juridice”, adica a simulatiei.

Lansarea in circuitul civil a unui contract fictiv pentru a scapa de la urmarirea creditorilor anumite bunuri care, in aparenta, au trecut in patrimoniul unui tert (simulatia prin fictivitate), a unui contract a carui natura sau obiect este disimulat (simulatia prin deghizare), a unui contract in care figureaza, in aparenta, anumite parti pentru ca in realitate sa vizeze raporturile dintre alte subiecte de drept (simulatia prin interpunere de persoane), reprezinta tipuri de simulatii des intalnite si care cunosc numeroase si variate forme practice.

Legiuitorul a fost deosebit de intelegator cu materia simulatiei, acceptand-o ca pe un fapt uman, ca pe o forma a slabiciunii umane care nu poate fi rupta de insasi fiinta umana. Tocmai de aceea, in legislatia noastra, fata de multe alte legislatii, legiuitorul nu a sanctionat automat simulatia cu nulitatea absoluta, prin simplul fapt ca partile au indraznit sa simuleze un act juridic, ci doar in subsidiar, atunci cand partile au recurs la o simulatie in mod expres ilicita ori cand au savarsit o frauda la lege. 

Gandirea legiuitorului izvoraste nu numai dintr-o perspectiva umanista asupra pornirilor omenesti, dar este si deosebit de pragmatica : dorinta de a ocoli dispozitii legale arareori poate fi infranta si subiectele de drept cedeaza tentatiilor.

Legiuitorul, in general, a inteles ca orice ingradiri excesive vor duce in mod inevitabil la tentative de ocolire din partea destinatarilor normei, prin intermediul unor simulatii. 

Perspectiva legiuitorului poate fi sintetizata astfel: decat sa impingi societatea sa recurga la simulatii, este preferabil sa existe cat mai putine ingradiri. Fortand oamenii inspre simulatii prin prezenta unui numar prea mare de astfel de „manopere”, se slabeste fundamentul tuturor legilor, caci se va imprima in constiinta umana ideea ca orice lege considerata de parti „nedreapta” va putea fi ocolita prin alte dispozitii legale, astfel incat orice deziderat, mai devreme ori mai tarziu, se poate realiza. Asa fiind, va fi atrasa in circuitul civil un tip de „neincredere” fata de legiuitor, care va fi perceput a nu intelege realitatile societatii. Aceasta neincredere va conduce la incalcarea dispozitiilor legale pe scara larga, in detrimentul tuturor membrilor societatii, care nu mai vor fi aparati in fata persoanelor de rea-credinta.

De aceea, credem ca legiuitorul noului Cod civil a ales calea corecta: s-a indepartat de la prea lacunarul art. 1.175 din vechiul Cod civil, fara a exagera insa cu reglementarea, oferind la art. 1.289-1.294 C.civ. anumite principii generale dupa care interpretul legii sa se ghideze, alaturi de reglementarea simulatiei in cele mai multe situatii ivite in practica.

Despre autor

Adrian-Gabriel DINESCU este judecator la Tribunalul Bucuresti si asistent universitar la Facultatea de Drept a Universitatii „Nicolae Titulescu” din Bucuresti. 

PARTEA I. PERSPECTIVE GENERALE ASUPRA SIMULATIEI

Capitolul I. Istoricul institutiei

   Sectiunea I. Simulatia in dreptul roman
   Sectiunea a II‑a. Simulatia in vechiul drept romanesc
   Sectiunea a III‑a. Simulatia in vechiul Cod civil
   Sectiunea a IV‑a. Simulatia in proiectele de Cod civil ale sec. al XX‑lea si al XXI‑lea

Capitolul II. Simulatia in noul Cod civil

   Sectiunea I. Consideratiuni generale
   Sectiunea a II‑a. Aplicarea in timp a noului Cod civil. Drept tranzitoriu

Capitolul III. Terminologia

   Sectiunea I. Consideratiuni generale
   Sectiunea a II‑a. Contrainscrisul
   Sectiunea a III‑a. Actul public
   Sectiunea a IV‑a. Acordul simulatoriu si participantii

Capitolul IV. Trasaturile simulatiei

   Sectiunea I. Trasaturi generale ale simulatiei
   Sectiunea a II‑a. Diferenta intre simulatie si alte operatiuni juridice

Capitolul V. Simulatia faptelor juridice

   Sectiunea I. Consideratiuni generale
   Sectiunea a II‑a. Faptul juridic in materia simulatiei. Simulatia atipica
   Sectiunea a III‑a. Concluzii

Capitolul VI. Simulatia actelor juridice unilaterale

   Sectiunea I. Consideratiuni generale
   Sectiunea a II‑a. Actul juridic unilateral in materia simulatiei
   Sectiunea a III‑a. Concluzii

Capitolul VII. Simulatia actelor juridice nepatrimoniale

Capitolul VIII. Concluzii si definitia simulatiei

PARTEA A II‑A. CLASIFICARILE SIMULATIEI

Capitolul I. Aspecte generale. Clasificari. Formele simulatiei

Capitolul II. Simulatia absoluta (prin fictivitate)

   Sectiunea I. Consideratiuni generale
   Sectiunea a II‑a. Simulatia absoluta in noul Cod civil
   Sectiunea a III‑a. Sanctiunea simulatiei absolute
   Sectiunea a IV‑a. Exemple de simulatii absolute

Capitolul III. Simulatia relativa

   Sectiunea I. Consideratiuni generale
   Sectiunea a II‑a. Categoriile simulatiei relative

Capitolul IV. Simulatia prin „reticenta” sau prin omisiune?

Capitolul V. Simulatia ilicita

   Sectiunea I. Consideratiuni generale
   Sectiunea a II‑a. Cazuri de iliceitate
   Sectiunea a III‑a. Efectele speciale ale nulitatii in cadrul simulatiei ilicite
   Sectiunea a IV‑a. Nulitatea contractelor pentru alte cauze nu atrage ilicitatea simulatiei
   Sectiunea a V‑a. Concluzii

PARTEA A III‑A. PARTICIPANTII

Capitolul I. Consideratiuni generale: persoanele in actul juridic civil

Capitolul II. Participantii improprii

   Sectiunea I. Participantii formali
   Sectiunea a II‑a. Reprezentantii
   Sectiunea a III‑a. Concluzii

Capitolul III. Participantii proprii

   Sectiunea I. Partile originare
   Sectiunea a II‑a. Partile derivate – succesorii universali si cu titlu universal

Capitolul IV. Tertii

   Sectiunea I. Consideratiuni generale
   Sectiunea a II‑a. Notiunile de relativitate si opozabilitate
   Sectiunea a III‑a. Succesorii cu titlu particular
   Sectiunea a IV‑a. Creditorii chirografari

PARTEA A IV‑A. EFECTELE SIMULATIEI

Capitolul I. Principiile generale ale efectelor simulatiei

   Sectiunea I. Principiul liceitatii
   Sectiunea a II‑a. Principiul neutralitatii
   Sectiunea a III‑a. Principiul informalitatii. Conditiile de forma ale actelor componente

Capitolul II. Buna‑credinta

   Sectiunea I. Consideratiuni generale
   Sectiunea a II‑a. Buna‑credinta in simulatie. Teoria aparentei si a erorii legitime

Capitolul III. Consecintele satisfacerii conditiilor de publicitate imobiliara

   Sectiunea I. Consideratiuni generale
   Sectiunea a II‑a. Inscrierea in cartea funciara
   Sectiunea a III‑a. Inscrierea in cartea funciara a actului secret
   Sectiunea a IV‑a. Inscrierea in cartea funciara a actului public

Capitolul IV. Efectul clasic – inopozabilitatea vointei reale fata de terti – scoaterea la lumina a vointei reale intre parti

Capitolul V. Definirea termenilor – instrainator aparent, dobanditor aparent, dobanditor real

Capitolul VI. Efectele simulatiei intre parti

   Sectiunea I. Efectele simulatiei intre partile originare
   Sectiunea a II‑a. Efectele simulatiei fata de partile derivate

Capitolul VII. Efectele simulatiei in raport de partile simulatiei fata de terti

   Sectiunea I. Tertul. Notiune speciala in materia simulatiei?
   Sectiunea a II‑a. Ideea erorii legitime
   Sectiunea a III‑a. Efectele simulatiei fata de succesorul cu titlu particular
   Sectiunea a IV‑a. Efectele simulatiei fata de creditorii chirografari

Capitolul VIII. Efectele juridice ale simulatiei intre terti

   Sectiunea I. Precizari prealabile
   Sectiunea a II‑a. Preferinta data tertului de buna‑credinta
   Sectiunea a III‑a. Efectele juridice intre succesorii cu titlu particular
   Sectiunea a IV‑a. Efectele juridice ale simulatiei intre succesorii cu titlu particular si creditorii chirografari
   Sectiunea a V‑a. Efectele juridice ale simulatiei intre creditorii chirografari
   Sectiunea a VI‑a. Efectele juridice intre partile derivate metamorfozate in terti si ceilalti terti

PARTEA A V‑A. SIMULATIA IN PROCESUL CIVIL

Capitolul I. Manifestarea procesuala a simulatiei

   Sectiunea I. Actiunea in simulatie
   Sectiunea a II‑a. Exceptia in simulatie – aplicatii in actiuni
   Sectiunea a III‑a. Invocarea simulatiei din oficiu de instanta. Invocarea nulitatii absolute
   Sectiunea a IV‑a. Forma dispozitivului hotararii ce constata simulatia

Capitolul II. Proba simulatiei

   Sectiunea I. Consideratiuni generale
   Sectiunea a II‑a. Probarea simulatiei de catre terti
   Sectiunea a III‑a. Probarea simulatiei de catre parti
   Sectiunea a IV‑a. Prezumtii legale
   Sectiunea a V‑a. Probleme particulare

PARTEA A VI‑A. APLICATII ALE SIMULATIEI IN DOMENII PARTICULARE

Capitolul I. Simulatia in contractele translative

   Sectiunea I. Simulatia in contractele de vanzare
   Sectiunea a II‑a. Simulatia in contractul de donatie. Donatiile deghizate
   Sectiunea a III‑a. Simulatia in varii contracte translative incheiate ca urmare a unor legi speciale din perioada anilor ‘90

Capitolul II. Simulatia in dreptul familiei

Capitolul III. Simulatia procesului civil

Capitolul IV. Simulatia in procesul penal

Capitolul V. Simulatia fiscala

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE