Analizand modul in care sanctionarea minorilor a evoluat, observam ca, de-a lungul timpului, a existat o fluctuatie constanta intre „solutii salvatoare”, prin care se tinde la negarea completa a rolului penal in ceea ce priveste asigurarea ordinii publice atunci cand faptele sunt savarsite de minori, si contestarea specificului rolului social al acestora, prin solutii care duc la sanctionarea lor la fel ca adultii ori chiar, in concret, la sanctiuni mai dure decat cele aplicabile adultilor.
Lucrarea Sanctionarea faptelor comise de minori. Spre un model european constituie, in esenta ei, o pledoarie pentru moderatie si proportionalitate. „Modelul european” la care ea face referire reprezinta o constructie juridica complexa, bazata pe valorile si principiile comune ale majoritatii statelor europene in materia sanctionarii minorilor. Ca atare, pentru identificarea acestora, analiza de drept comparat este fundamentul cartii.
Monografia este bazata pe o perspectiva moderna, care ia in considerare consensul stiintific, nu doar din dreptul penal in sine, ci si din alte ramuri stiintifice, precum criminologia sau psihologia, explicand cum pot fi acestea integrate in intelegerea in prezent a sanctionarii minorului. Totusi, demersul ramane in sfera pragmatismului, pentru a asigura ca solutiile propuse sunt in acord cu realitatile sociale actuale si cu cele ale sistemului judiciar din tara noastra.
Pentru practicieni, lucrarea Sanctionarea faptelor comise de minori. Spre un model european abordeaza unele dintre cele mai complicate probleme care pot fi intalnite: stabilirea discernamantului minorului – cu o perspectiva noua pentru dreptul penal roman, prin care se incearca alinierea la abordarea curenta din alte state europene; problema minorului faptuitor si a minorului victima, cu o analiza aprofundata in ceea ce priveste discernamantul minorului victima – cu accentul pus pe infractiunile contra libertatii si integritatii vietii sexuale; sanctiunile aplicabile minorilor si pluralitatea de infractiuni in cazul acestora – date fiind numeroasele dificultati practice care pot fi intalnite in domeniu.
INTRODUCERE
Sectiunea 1. Scopul lucrarii
Sectiunea a 2-a. Sursa problemelor
PARTEA I. STABILIREA RASPUNDERII MINORULUI – PREMISA SANCTIONARII
Capitolul I. Evolutia in legislatie si in teorie a conceptiei privind reactia la faptele penale savarsite de minori – drumul spre modelul european
Sectiunea 1. Aspecte introductive. Modelul european
Sectiunea a 2-a. Perioada pre-moderna
§1. Antichitatea
§2. Evul Mediu si perioada anterioara demersului modern de codificare
Sectiunea a 3-a. Codurile penale franceze. Influenta lor
Sectiunea a 4-a. Modelul american in secolul al XIX-lea si in prima jumatate a secolului XX. Influenta asupra modelului european
Sectiunea a 5-a. Raspunderea penala a minorului in Europa, in prima jumatate a secolului XX – influenta doctrine pozitiviste si inlocuirea abordarii punitive cu cea centrata pe educare
Sectiunea a 6-a. Cea de-a doua jumatate a secolului XX. Globalizarea si incercarea de uniformizare a justitiei juvenile. Conceptualizarea drepturilor copilului si uniformizarea practicilor prin instrumente de drept international public
Sectiunea a 7-a. Scurte concluzii
Capitolul al II-lea. Imputabilitatea faptei prevazute de legea penala savarsite de minor
Sectiunea 1. Aspecte introductive
Sectiunea a 2-a. Discernamantul minorului
§1. Aspecte introductive
§2. Clarificarea conceptului de discernamant al minorului
§3. O controversa veche
§4. Reflectarea controversei in doctrina nationala
Sectiunea a 3-a. Discernamantul minorului – criteriu medico-legal?
§1. Aspecte introductive
§2. Relevanta criteriului pentru definirea discernamantului
§3. Discernamant si imputabilitate
§4. Limitele criteriului medico-legal
§5. Proba discernamantului in dreptul comparat
§6. Evaluare critica
Sectiunea a 4-a. Discernamantul minorului – status quo in dreptul intern si in dreptul comparat
§1. Aspecte introductive
§2. Dreptul intern
§3. Dreptul comparat
Sectiunea a 5-a. Definitia noastra privind discernamantul minorului si criteriile de identificare
§1. Aspecte introductive
§2. Criteriul normativ versus criteriul etic
§3. O posibila definitie. Gradul de maturitate
§4. Evaluare critica
§5. Criterii de stabilire a gradului de maturitate
Sectiunea a 6-a. Influenta asupra altor institutii de drept penal a stabilirii discernamantului prin criteriul maturitatii
§1. Aspecte introductive
§2. Minoritatea si iresponsabilitatea
§3. Minoritatea si constrangerea morala
§4. Minoritatea si eroarea
§5. Minoritatea si vinovatia
Sectiunea a 7-a. Varsta si prezumtiile care decurg din aceasta
§1. Aspecte introductive
§2. Prezumtiile grefate pe varsta minorului
§3. Discernamantul minorului faptuitor si discernamantul minorului victima
Sectiunea a 8-a. Scurte concluzii preliminare
PARTEA A II-A. SISTEMUL SANCTIONATOR IN CAZUL UNITATII SI IN CAZUL PLURALITATII DE INFRACTIUNI COMISE DE MINOR
Capitolul I. Aspecte introductive
Sectiunea 1. Sistemul de sanctiuni aplicabile minorului in Codul penal curent
Sectiunea a 2-a. Perspective in sanctionarea delicventei juvenile pentru apropierea de modelul european
Capitolul al II-lea. Tranzitia de la un sistem sanctionator pentru copii la un sistem sanctionator pentru tineri
Sectiunea 1. Aspecte introductive
Sectiunea a 2-a. Argumentele teoretice care stau la baza tranzitiei de la un sistem sanctionator pentru minori la un sistem sanctionator pentru tineri
§1. Aspecte introductive
§2. Teoria dezvoltarii
Sectiunea a 3-a. Sistemul sanctionator pentru tineri in legislatie si in practica – sistemul german si sistemul olandez
§1. Legislatie
§2. Practica judiciara
Sectiunea a 4-a. Implementarea in dreptul autohton
Capitolul al III-lea. Directii de dezvoltare a sistemului
Sectiunea 1. Aspecte introductive
Sectiunea a 2-a. Devierea
§1. Aspecte introductive
§2. Avantajele si dezavantajele politicii de deviere – sistemul olandez si sistemul spaniol
§3. Scurte concluzii privind implementarea in dreptul autohton
Sectiunea a 3-a. Justitia restaurativa si flexibilitatea sanctiunilor
§1. Aspecte introductive
§2. Justitia restaurativa si flexibilitatea – sistemul norvegian si sistemul francez
§3. Scurte concluzii privind implementarea in dreptul autohton
Capitolul al IV-lea. Situatia particulara a pluralitatii de infractiuni comise de un minor. Sistemul sanctionator pentru minori in cazul pluralitatii de infractiuni – repere teoretice si practice
Sectiunea 1. Repere teoretice si de drept comparat privind pluralitatea de infractiuni in cazul minorilor
Sectiunea a 2-a. Formele pluralitatii de infractiuni care se pot identifica in ceea ce priveste minorii – concursul si pluralitatea nenumita
Sectiunea a 3-a. Sanctionarea pluralitatii de infractiuni in cazul minorilor
§1. Limitele prelungirii si inlocuirii – recunoasterea mentinerii masurii educative ca solutie independenta care se poate dispune cu privire la concursul de infractiuni savarsit de minor
§2. Revenirea implicita asupra liberarii atunci cand minorul devenit major savarseste o noua infractiune dupa liberarea din centrul educativ sau de detentie
§3. Interactiunea dintre regimul pluralitatii de infractiuni savarsite de minor si alte institutii de drept penal si drept procesual penal
Sectiunea a 4-a. Scurte concluzii privind sistemul sanctionator pentru minori in cazul pluralitatii de infractiuni
CONCLUZII
Sectiunea 1. Sistemul sanctionator si modelul european
Sectiunea a 2-a. Sistemul sanctionator si bune practici
Sectiunea a 3-a. Politici penale care sa avanseze demersul de aliniere la modelul european
Sectiunea a 4-a. Succinte repere finale privind cercetarea noastra
BIBLIOGRAFIE
