Nu aveti niciun articol in cosul de cumparaturi.

Principiul ne bis in idem in contextul legislativ european

ISBN/ISSN: 978-606-27-2097-1
Editura: Hamangiu
Pret de coperta: 60,00 RON
54,00 RON
Disponibilitate: IN STOC

Justitia penala, manifestata prin aplicarea legii penale substantiale si a celei procesuale penale, are ca finalitate pedepsirea celor care au savarsit infractiunile deduse judecatii si exonerarea de raspundere a celor nevinovati. Intre aceste limite conceptuale, organele judiciare trebuie ca, prin ordonantele si hotararile definitive pe care le pronunta, pe de o parte, sa asigure stabilitatea raporturilor juridice, iar, pe de alta parte, sa garanteze respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale participantilor la procesul penal. Prin urmare, odata ce fata de o persoana s-a pronuntat, printr-o ordonanta ori hotarare ramasa definitiva potrivit legii, una dintre solutiile prevazute in Codul de procedura penala, fata de aceeasi persoana organele judiciare – penale sau administrative – nu mai pot declansa o noua procedura judiciara pentru pretinsa savarsire a unei fapte identice sau care, in esenta, este aceeasi cu cea pentru care fata de acea persoana s-a pronuntat, intr-o procedura anterioara, solutia respectiva. 

In sistemul judiciar, interdictia dublarii/multiplicarii procedurilor judiciare fata de una si aceeasi persoana este impusa prin principiul ne bis in idem, reglementat in prezent, la nivel national, in art. 6 din Codul de procedura penala si cu privire la care exista o varietate de abordari in doctrina, legislatia si practica judiciara deopotriva romane si straine.

In analiza acestei institutii, autoarea a realizat o ampla incursiune atat in sistemele de drept europene, cat si in diferitele domenii ale stiintei dreptului national (teoria generala a dreptului, dreptul roman, dreptul procesual penal, dreptul penal, dreptul executional penal, dreptul administrativ, dreptul civil, dreptul procesual civil, dreptul Uniunii Europene si protectia internationala a drepturilor omului), iar prezentarea si analiza celor trei elemente componente ale institutiei – acuzatie penala, idem si bis – s-au realizat cu preponderenta prin raportare la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si a autoritatilor judiciare nationale.

Prin modalitatea de abordare, prin numeroasele trimiteri la solutii practice, cartea Principiul ne bis in idem in contextul legislativ european se dovedeste a fi un reper important atat pentru magistrati si avocati, cat si pentru legiuitor sau pentru persoanele implicate, in diverse calitati, in proceduri desfasurate in fata organelor judiciare.

Dr. Carmen Constanta BALACI este judecator la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a II-a penala.

CAPITOLUL I. NOTIUNEA DE PRINCIPIU FUNDAMENTAL AL PROCESULUI PENAL   

Sectiunea 1. Notiunea de principiu fundamental (general) in teoria generala a dreptului
      §1. Aspecte introductive. Notiunea de principiu fundamental (general) al dreptului
      §2. Prezentarea principiilor fundamentale (generale) in teoria generala a dreptului

Sectiunea a 2-a. Notiunea de principiu fundamental al procesului penal

Sectiunea a 3-a. Notiunea de principii specifice fazelor procesului penal

Sectiunea a 4-a. Contextul general al noilor reglementari procesuale penale din perspectiva europeana
      §1. Contextul general al reconfigurarii legislatiei procesuale penale
      §2. Necesitatea elaborarii noii legislatii procesuale penale din perspectiva europeana

Sectiunea a 5-a. Modificarile aduse prin noul Cod de procedura penala principiilor fundamentale ale procesului penal roman

Sectiunea a 6-a. Sistemul si interdependenta principiilor fundamentale ale procesului penal
      §1. Conceptul de sistem al principiilor fundamentale ale procesului penal
      §2. Interdependenta principiilor fundamentale ale procesului penal

CAPITOLUL AL II-LEA. PRINCIPIUL NE BIS IN IDEM. ASPECTE GENERALE SI DE DREPT COMPARAT

Sectiunea 1. Notiuni introductive
      §1. Aspecte generale
        1.1. Precizari terminologice
        1.2. Referinte istorice
      §2. Ne bis in idem si autoritatea de lucru judecat
        2.1. Notiunea de autoritate de lucru judecat
        2.2. Reglementarea legala a autoritatii de lucru judecat in domeniul civil
        2.3. Referinte istorice ale autoritatii de lucru judecat in domeniul penal
        2.4. Autoritatea de lucru judecat si puterea de lucru judecat
        2.5. Efectele autoritatii de lucru judecat
        2.6. Ne bis in idem si autoritatea de lucru judecat
      §3. Ne bis in idem si securitatea raporturilor juridice
        3.1. Notiunea de securitate a raporturilor juridice
        3.2. Ne bis in idem si securitatea raporturilor juridice

Sectiunea a 2-a. Metoda comparativa in drept. Ne bis in idem in dreptul intern si in dreptul international
      §1. Notiuni generale privind metoda comparativa in drept
      §2. Ne bis in idem in dreptul intern si in dreptul international. Aspecte de drept comparat
        2.1. Dreptul intern
          2.1.1. Legislatia procesuala penala
          2.1.2. Alte acte normative
        2.2. Dreptul international
          2.2.1. Documente relative la drepturile fundamentale ale omului
          2.2.2. Documente relative la cooperarea judiciara internationala in materie penala
      §3. Clasificarea modului de reglementare a principiului ne bis in idem in diferite legislatii europene
        3.1. Preambul
        3.2. Criteriile de reglementare a principiului ne bis in idem
          3.2.1. Criteriul sursei de reglementare 
          3.2.2. Criteriul naturii juridice
          3.2.3. Concluzii

CAPITOLUL AL III-LEA. ELEMENTELE COMPONENTE ALE PRINCIPIULUI NE BIS IN IDEM. JURISPRUDENTA RELEVANTA DEZVOLTATA IN APLICAREA ACESTUI PRINCIPIU

Sectiunea 1. Aspecte introductive. Enuntarea elementelor componente ale principiului ne bis in idem
      §1. Aspecte introductive
      §2. Enuntarea elementelor componente ale principiului ne bis in idem

Sectiunea a 2-a. Determinarea naturii celor doua proceduri – daca acestea se circumscriu notiunii de „acuzatie penala”
      §1. Precizari prealabile
      §2. Modalitatea de interpretare a art. 4 din Protocolul nr. 7, a art. 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si a art. 54 din Conventia de punere in aplicare a Acordului Schengen
      §3. Caracterul autonom al notiunii de „acuzatie penala” in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene
      §4. Criteriile de configurare a continutului notiunii de „acuzatie penala” in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene
        4.1. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului
          4.1.1. Precizari introductive
          4.1.2. Calificarea infractiunii in legislatia nationala
          4.1.3. Natura infractiunii
          4.1.4. Natura si gradul de severitate a pedepsei aplicabile persoanei
          4.1.5. Analiza alternativa sau cumulativa a criteriilor
        4.2. Jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene
        4.3. Analiza comparativa
        4.4. Concluzii
      §5. Notiunea de „acuzatie penala” in jurisprudenta instantelor romane si in doctrina juridica romana
        5.1. Contraventiile
        5.2. Abaterile disciplinare
        5.3. Concluzii
      §6. Competenta ratione materiae a Curtii Europene a Drepturilor Omului
        6.1. Cauze in care faptele savarsite de reclamanti nu constituie „acuzatii penale”, potrivit jurisprudentei Curtii
        6.2. Alte ipoteze relative la competenta ratione materiae a Curtii

Sectiunea a 3-a. Identificarea elementului „idem” – daca faptele din cele doua proceduri sunt identice
      §1. Criteriile de configurare a continutului notiunii „idem” in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene
        1.1. Viziunea Curtii Europene a Drepturilor Omului
          1.1.1. Criteriul identitatii faptelor materiale
          1.1.2. Calificarea juridica si incadrarea juridica a faptei
          1.1.3. Criterii privind evaluarea elementului „idem”
        1.2. Viziunea Curtii de Justitie a Uniunii Europene
      §2. Notiunea „idem” in jurisprudenta instantelor romane si in doctrina juridica romana si straina

Sectiunea a 4-a. Identificarea elementului „bis” – daca a existat o dublare a procedurilor
      §1. Scopul reglementarii principiului ne bis in idem si esenta garantiei instituite prin art. 4 parag. 1 din Protocolul nr. 7, art. 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene si art. 54 din Conventia de punere in aplicare a Acordului Schengen
      §2. Criteriile de configurare a continutului notiunii „bis” in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Notiunea de „hotarare definitiva” in jurisprudenta celor doua instante europene
        2.1. Chestiuni prealabile privind criteriile de configurare a notiunii „bis”
        2.2. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului
        2.3. Jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene
          2.4. Definirea notiunii de „hotarare definitiva” in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene
          2.4.1. Curtea Europeana a Drepturilor Omului
          2.4.2. Curtea de Justitie a Uniunii Europene
      §3. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului dezvoltata in interpretarea si aplicarea art. 4 parag. 2 din Protocolul nr. 7
      §4. Notiunea „bis” in jurisprudenta instantelor romane. Actele (procesuale sau cu caracter administrativ) emise in sensul de „hotarari definitive”
        4.1. Precizari preliminare
        4.2. Categorii de acte (procesuale penale sau cu caracter administrativ) care pot fi considerate „hotarari definitive”
          4.2.1. Actele cu caracter contraventional
          4.2.2. Ordonantele de netrimitere in judecata
          4.2.3. Ordonantele de renuntare la urmarirea penala
          4.2.4. Hotararile judecatoresti
          4.2.5. Incheierile judecatorului de camera preliminara
        4.3. Ipoteze in care se poate invoca elementul „bis”
          4.3.1. Ambele proceduri au natura penala
          4.3.2. Prima procedura are natura contraventionala, iar cea de-a doua penala
          4.3.3. Prima procedura are natura disciplinara, iar cea de-a doua penala
          4.3.4. Ambele proceduri au natura contraventionala
          4.3.5. Ambele proceduri au natura civila
          4.3.6. Ambele proceduri au natura disciplinara
        4.4. Retinerea in mod eronat a incidentei principiului ne bis in idem
        4.5. In loc de concluzii
      §5. Competenta ratione temporis a Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene

CAPITOLUL AL IV-LEA. REMEDIILE PROCESUALE APLICABILE IN DREPTUL INTERN IN CAZUL INCIDENTEI PRINCIPIULUI NE BIS IN IDEM. JURISPRUDENTA RELEVANTA

Sectiunea 1. Notiuni introductive

Sectiunea a 2-a. Remediile procesuale aplicabile in procesul penal in cazul in care cel de-al doilea set de proceduri este o cauza penala
      §1. Remediul procesual aplicabil in faza de urmarire penala
      §2. Remediul procesual aplicabil in faza de judecata in prima instanta in procesul penal
      §3. Remediul procesual aplicabil in calea de atac a apelului in procesul penal
      §4. Remediul procesual aplicabil in calea de atac a contestatiei in anulare in procesul penal
      §5. Calea de atac a revizuirii in procesul penal
      §6. Remediul procesual aplicabil in calea de atac a recursului in casatie in procesul penal

Sectiunea a 3-a. Remediile procesuale aplicabile in procesul civil
      §1. Remediul procesual aplicabil in faza de judecata in prima instanta in procesul civil
      §2. Remediul procesual aplicabil in calea de atac a apelului in procesul civil

CAPITOLUL AL V-LEA. APLICAREA PRINCIPIULUI NE BIS IN IDEM IN CONTEXTUL COOPERARII JUDICIARE INTERNATIONALE IN MATERIE PENALA. JURISPRUDENTA RELEVANTA

Sectiunea 1. Notiuni introductive

Sectiunea a 2-a. Incidenta principiului ne bis in idem in contextul cooperarii judiciare internationale in materie penala

CAPITOLUL AL VI-LEA. CONCLUZII. RECONSIDERAREA PRINCIPIULUI NE BIS IN IDEM IN LEGISLATIA PROCESUALA PENALA ROMANA

Detalii tehnice
Data aparitiei28 iul. 2022
Categorie generalaStudii si monografii
Numar pagini296
Format145x205 mm
Tip copertaCarte brosata
Alti clienti au cumparat si
NOU
Drept civil. Familia Marieta Avram ed 2022

Drept civil. Familia. Editia a 3-a

Casatoria. Rudenia si afinitatea. Adoptia. Autoritatea parinteasca. Obligatia de intretinere. Regimurile matrimoniale
160,00 RON 144,00 RON
-25%
NOU
Pachet legislatie actualizata 2022
DIN ACEEASI CATEGORIE - Drept procesual penal