Cartea Conflictele individuale de muncă. Jurisdicția muncii este destinată în special studenților la master care studiază conflictele de muncă și jurisdicția raporturilor de muncă. Fără îndoială însă că ea își va găsi utilitatea și pentru practicienii dreptului, judecători specializați, avocați și consilieri juridici.

Jurisdicția muncii este interesată nu doar de dimensiunea procedurală a soluționării litigiilor de muncă, ci și de soluțiile în sine, respectiv de elementele de drept material pe care instanțele își fundamentează hotărârile. Pe cale de consecință, lucrarea Conflictele individuale de muncă. Jurisdicția muncii dezvoltă o analiză tridimensională, utilizând mai întâi o axă orizontală, care este dedicată instituțiilor de drept substanțial cu relevanță jurisdicțională deosebită. A doua axă, verticală, apare ca dominantă și privește regulile de procedură care guvernează soluționarea conflictelor individuale de muncă ale salariaților de către instanțele judecătorești specializate. Axa comparativă completează demersul științific și articulează elemente privind organizarea jurisdicției muncii în alte sisteme de drept naționale, precum și o paralelă cu regulile contenciosului administrativ, aplicabile litigiilor privind raporturile de muncă ale funcționarilor publici.

Lucrarea Conflictele individuale de muncă. Jurisdicția muncii își propune și valorificarea principalelor decizii în materie ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în special cele pronunțate în recursuri în interesul legii și hotărârile prealabile. Totodată, un capitol final a fost dedicat mecanismelor de unificare a practicii judiciare, atât celor directe, procesuale, cât și celor indirecte, administrative și instituționale, având în vedere în mod deosebit activitățile desfășurate sub egida Institutului Național al Magistraturii.

Nu în ultimul rând, merită subliniat faptul că anumite secțiuni conțin și unele concluzii inedite care se constituie în invitații la dezbateri academice. Astfel, chiar dacă doar o mică parte dintre provocările adresate de această lucrare științifică va determina noi problematizări și demersuri euristice, atunci scopul va fi fost atins cu prisosință.

CAPITOLUL I. CONFLICTELE DE MUNCĂ. DELIMITAREA ÎNTRE CONFLICTELE INDIVIDUALE ȘI CELE COLECTIVE
CAPITOLUL AL II-LEA. CĂILE DE SOLUȚIONARE A CONFLICTELOR INDIVIDUALE DE MUNCĂ

Secțiunea 1. Metode de soluționare amiabilă

§1. Medierea
§2. Concilierea

Secțiunea a 2-a. Aspecte privind posibilitatea apelului la procedura arbitrală 
Secțiunea a 3-a. Concluzii privind metodele alternative
Secțiunea a 4-a. Apelul la autoritățile statului cu atribuții în domeniul relațiilor de muncă

§1. Inspecția Muncii
§2. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
§3. Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
§4. Agenția Națională de Integritate
§5. Agenția Națională de Administrare Fiscală
§6. Poliția sau Parchetul

Secțiunea a 5-a. Declanșarea unui conflict colectiv de muncă

§1. Considerații introductive
§2. Condiții legale
§3. Particularități privind declanșarea și soluționarea acestui tip de conflict colectiv
§4. Scurte aprecieri concluzive

Secțiunea a 6-a. Apelul la instanțele judecătorești

§1. Noțiunea de jurisdicție
§2. Jurisdicția muncii și jurisdicția raporturilor de muncă
§3. Scurt istoric al jurisdicției muncii
§4. Elemente de drept comparat privind organizarea jurisdicției muncii

CAPITOLUL AL III-LEA. OBIECTUL CONFLICTELOR INDIVIDUALE DE MUNCĂ

Secțiunea 1. Delimitări normative
Secțiunea a 2-a. Aspecte teoretice și jurisprudențiale privind principalele elemente de drept material cu relevanță jurisdicțională deosebită

§1. Aspecte privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea contractelor individuale de muncă
§2. Aspecte privind încetarea contractelor individuale de muncă
§3. Aspecte privind răspunderea disciplinară
§4. Aspecte privind răspunderea patrimonială

CAPITOLUL AL IV-LEA. PĂRȚILE LA CONFLICTELE INDIVIDUALE DE MUNCĂ

Secțiunea 1. Părțile enumerate de art. 267 C. muncii

§1. Salariații, precum și orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligații în temeiul Codului muncii, al altor legi sau al contractelor colective de muncă
§2. Angajatorii – persoane fizice și/sau persoane juridice –, agenții de muncă temporară, utilizatorii, precum și orice altă persoană care beneficiază de o muncă desfășurată în condițiile Codului muncii
§3. Sindicatele și patronatele
§4. Alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedură civilă
§5. Părțile unui raport juridic de muncă neîntemeiat pe un contract individual de muncă, reglementat prin legi speciale

Secțiunea a 2-a. Coparticiparea procesuală (litisconsorțiul)

CAPITOLUL AL V-LEA. PRINCIPIILE JURISDICȚIEI MUNCII

Secțiunea 1. Aspecte introductive
Secțiunea a 2-a. Principiile specifice jurisdicției muncii

§1. Principiul soluționării conflictelor individuale de muncă de către completuri specializate, cu participarea, la judecata în primă instanță, a asistenților judiciari
§2. Principiul accesibilității jurisdicției muncii
§3. Principiul disponibilității limitate
§4. Principiul celerității soluționării cauzelor și aplicării hotărârilor

CAPITOLUL AL VI-LEA. TERMENELE DE SESIZARE A INSTANȚEI

Secțiunea 1. Aspecte introductive. Elemente de drept comun
Secțiunea a 2-a. Termenele de prescripție în jurisdicția muncii
Secțiunea a 3-a. Acțiuni de dreptul muncii imprescriptibile
Secțiunea a 4-a. Aprecieri concluzive

CAPITOLUL AL VII-LEA. COMPETENȚA INSTANȚELOR CARE SOLUȚIONEAZĂ CONFLICTE INDIVIDUALE DE MUNCĂ

Secțiunea 1. Competența materială (ratione materiae)
Secțiunea a 2-a. Competența teritorială (ratione personae vel loci)

§1. Aspecte generale. Ratio legis
§2. Criteriile legale de determinare a competenței teritoriale
§3. Competența teritorială în caz de coparticipare procesuală activă

Secțiunea a 3-a. Competența în materia contractelor individuale de muncă potrivit Regulamentului (UE) nr. 1215/2012
Secțiunea a 4-a. Aspecte procesuale

CAPITOLUL AL VIII-LEA. ASPECTE PARTICULARE PRIVIND SOLUȚIONAREA JUDICIARĂ A CONFLICTELOR INDIVIDUALE DE MUNCĂ

Secțiunea 1. Aspecte introductive
Secțiunea a 2-a. Cercetarea judecătorească: specificul probațiunii

§1. Principalele reguli ale dreptului comun în materie
§2. Sarcina probei în conflictele individuale de muncă
§3. Depunerea documentației
§4. Specificul probator în situația în care se invocă (și) discriminarea
§5. Alte aspecte particulare privind probațiunea

Secțiunea a 3-a. Excepția de nelegalitate și excepția de nulitate
Secțiunea a 4-a. Procedura ordonanței președințiale

CAPITOLUL AL IX-LEA. HOTĂRÂREA JUDECĂTOREASCĂ. CARACTERUL EXECUTORIU DE DREPT

Secțiunea 1. Aspecte generale
Secțiunea a 2-a. Aspecte particulare privind dispozitivul
Secțiunea a 3-a. Caracterul executoriu de drept

CAPITOLUL AL X-LEA. ASPECTE SPECIFICE PRIVIND JUDECATA ÎN APEL
CAPITOLUL AL XI-LEA. SOLUȚIONAREA LITIGIILOR DE MUNCĂ ÎN CAZUL FUNCȚIONARILOR PUBLICI

Secțiunea 1. Principalele elemente care diferențiază soluționarea conflictelor privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici de jurisdicția muncii

§1. Excepția de nelegalitate
§2. Plângerea prealabilă
§3. Constituirea și specializarea completului
§4. Competența teritorială
§5. Coparticiparea procesuală pasivă facultativă (autoritatea publică angajatoare și funcționarul care a elaborat actul sau care se face vinovat de refuzul rezolvării cererii)
§6. Probațiunea
§7. Suspendarea executării actului administrativ
§8. Calea de atac și termenul aferent
§9. Executarea hotărârilor judecătorești
§10. Protecția veniturilor obținute prin exercițiul dreptului la muncă

Secțiunea a 2-a. Concluzii

CAPITOLUL AL XII-LEA. MECANISME DE UNIFICARE A PRACTICII JUDICIARE

Secțiunea 1. Aspecte introductive
Secțiunea a 2-a. Mecanismele directe (procesuale)
Secțiunea a 3-a. Mecanismele indirecte (administrative și instituționale)

§1. Întâlnirile de unificare a practicii
§2. Rețeaua Națională pentru Unificarea Jurisprudenței
§3. Form