Cursul Litigii privind raporturi de familie și minori este conceput în principal pentru studenții programelor de master care aprofundează problematica juridică a raporturilor de familie și mecanismele de protecție a copilului, privit ca subiect de drept, în contextul evoluțiilor contemporane ale dreptului familiei. Fără îndoială însă că utilitatea sa se extinde și asupra practicienilor dreptului – judecători, avocați sau consilieri juridici – interesați de dinamica și complexitatea litigiilor familiale.

Abordarea didactică propusă este una structurată și integratoare. Pe de o parte, cursul Litigii privind raporturi de familie și minori dezvoltă o analiză a instituțiilor de drept material relevante, cu accent pe litigiile izvorâte din filiația copilului, inclusiv în dimensiunea lor europeană, prin raportare la mecanismele de recunoaștere transfrontalieră și la instituția certificatului european de filiație. Pe de altă parte, sunt examinate, într-o manieră sistematică, aspectele procedurale care guvernează soluționarea litigiilor privind exercitarea autorității părintești, precum și problematica deosebit de sensibilă a executării hotărârilor judecătorești referitoare la minori.

Lucrarea Litigii privind raporturi de familie și minori depășește cadrul tradițional, integrând teme de actualitate care marchează transformările dreptului familiei, precum digital parenting, fenomenul de sharenting, protecția minorului în mediul online, statutul copilului în calitate de consumator sau impactul schimbărilor climatice asupra drepturilor acestuia. Un element central îl constituie valorificarea jurisprudenței recente – națională, europeană și internațională –, menită să ofere masteranzilor o perspectivă aplicată și coerentă asupra rolului instanțelor în configurarea standardelor de protecție a copilului.

CAPITOLUL I. PROTECȚIA COPILULUI CA SUBIECT DE DREPT

Secțiunea 1. Noțiunea de copil
Secțiunea a 2-a. Cadrul juridic internațional al protecției copilului

§1. Declarația de la Geneva privind drepturile copilului din 1924
§2. Declarația drepturilor copilului, proclamată prin Rezoluția 1386 (XIV) a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 20 noiembrie 1959
§3. Convenția internațională cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989
§4. Comitetul pentru Drepturile Copilului
§5. Convenția privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea, executarea și cooperarea cu privire la răspunderea părintească și măsurile privind protecția copiilor, adoptată la Haga la 19 octombrie 1996
§6. Convenția asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, încheiată la Haga la 29 mai 1993
§7. Convenția asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, încheiată la Haga la 25 octombrie 1980
§8. Alte acte internaționale în materie

Secțiunea a 3-a. Cadrul juridic european al protecției copilului

§1. Protecția copilului în cadrul cooperării judiciare civile internaționale
§2. Protecția copilului în contextul migrației internaționale și al procedurilor de azil
§3. Protecția copilului în mediul digital
§4. Protecția copilului în calitate de consumator
§5. Protecția copilului în contextul schimbărilor climatice

Secțiunea a 4-a. Rolul instanțelor europene în protecția drepturilor copilului

§1. Curtea de Justiție a Uniunii Europene
§2. Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Secțiunea a 5-a. Cadrul juridic național privind protecția copilului
§1. Cadrul legislativ
§2. Cadrul instituțional

Secțiunea a 6-a. Modelul italian al protecției copilului. Reforma Cartabia

CAPITOLUL II. LITIGII PRIVIND FILIAȚIA COPILULUI

Secțiunea 1. Metamorfoza conceptului juridic de filiație: de la adevărul biologic la autonomia reproductivă

§1. Filiația ca expresie a adevărului biologic
§2. Dreptul copilului la cunoașterea identității biologice
§3. Influența jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului asupra filiației

Secțiunea a 2-a. Dimensiunea europeană a filiației: recunoașterea transfrontalieră și certificatul european de filiație
Secțiunea a 3-a. Stabilirea filiației pe cale judecătorească

§1. Acțiunea în stabilirea maternității
§2. Acțiunea în stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei

Secțiunea a 4-a. Acțiunea în contestarea filiației

§1. Cazurile în care poate fi contestată filiația
§2. Părțile
§3. Instanța competentă
§4. Termenul de prescripție a dreptului la acțiune
§5. Mijloacele de probă
§6. Hotărârea judecătorească

Secțiunea a 5-a. Acțiunea în tăgada paternității copilului din căsătorie

§1. Cazurile în care poate fi tăgăduită paternitatea
§2. Instanța competentă
§3. Părțile
§4. Termenul de prescripție a dreptului la acțiune
§5. Probele
§6. Hotărârea judecătorească

Secțiunea a 6-a. Litigii privind filiația adoptivă

§1. Aspecte generale
§2. Procedura adopției interne
§3. Procedura adopției internaționale
§4. Dispoziții comune privind procedura de judecată

CAPITOLUL III. LITIGII IZVORÂTE DIN EXERCITAREA AUTORITĂȚII PĂRINTEȘTI

Secțiunea 1. Aspecte generale privind autoritatea părintească
Secțiunea a 2-a. Autoritatea părintească în era digitală. Conceptul de digital parenting
Secțiunea a 3-a. Litigii izvorâte din exercitarea autorității părintești

§1. Exercitarea exclusivă a autorității părintești
§2. Stabilirea sau modificarea locuinței copiilor minori
§3. Stabilirea sau modificarea programului de relații personale
§4. Suplinirea consimțământului unuia dintre părinți
§5. Limitele exercitării autorității părintești în mediul online

Secțiunea a 4-a. Delegarea autorității părintești
Secțiunea a 5-a. Decăderea din exercițiul drepturilor părintești
Secțiunea a 6-a. Executarea hotărârilor judecătorești privind minorii

§1. Reglementare
§2. Domeniul de aplicare
§3. Reguli speciale de executare