Teoria generala a dreptului reprezinta una dintre cele mai vaste ramuri ale stiintelor juridice, facand parte din ramura stiintelor juridice fundamentale.
Elementele de constanta a dreptului – privind existenta diferitelor sisteme de drept, principiile de baza, factorii de influentare a dreptului, functiile si finalitatile dreptului, conceptul de drept in forma sa cea mai abstracta, tehnica normarii si alte aspecte care tin de fenomenul juridic in ansamblul sau – sunt analizate, explicate, interpretate, aprofundate in prima instanta in cadrul teoriei dreptului. Sistemele de drept despre care se invata astazi s-ar putea sa dainuie inca multa vreme, s-ar putea sa suporte mici ajustari pe ici pe acolo intr-un proces firesc de adaptare la noi factori de influentare, s-ar putea sa se schimbe radical in scurt timp. Ceea ce este important de tinut minte este ca, deocamdata, orice sistem de drept ce guverneaza societatea umana se bazeaza exact pe elementele studiate la teoria generala a dreptului. Se pot schimba unele valori, se pot schimba normele juridice care le ocrotesc, insa conceptele studiate in cadrul disciplinei teoria generala a dreptului – nu. Nu inca.
Lucrarea de fata cuprinde doar ideile primare ce stau la baza predarii disciplinei Teoria generala a dreptului in semestrul I al primului an de studiu la Facultatea de Drept. Editia a 2-a a lucrarii Teoria generala a dreptului. Curs pentru studentii anului I se adreseaza si tuturor celor care sunt interesati de o familiarizare cu intelesul termenilor si conceptelor cu care opereaza sistemul nostru de drept, precum si celor care urmaresc clarificarea unor notiuni, sedimentarea altora, reamintirea unor concepte.
Intr-un curs de introducere si familiarizare a studentilor anului I cu fenomenul juridic si terminologia juridica, cu accente pe teoria normativa a dreptului, ceea ce ne intereseaza este crearea unei baze de cunostinte de maxima generalitate, cunostinte care transcend sistemul dreptului, fara a avea pretentia de a epuiza exhaustiv temele abordate, fara intentia de a oferi vreun raspuns ultim si categoric tuturor intrebarilor pe care (si) le-ar putea adresa studentul insusi.
Pentru a facilita intelegerea si aprofundarea fenomenului juridic, volumul de fata se completeaza cu lucrarea Teoria generala a dreptului. Suport pentru orele de seminar, editia a 2-a, revizuita si adaugita, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2022.
Invitam studentii la o reflectare profunda asupra celor studiate intrucat mereu ramane o poarta deschisa spre analizarea fenomenului juridic, interpretarea si aplicarea dreptului, potrivit viziunii personale a fiecaruia, potrivit spontaneitatii in gandire si actiune specifice fiintei umane.
Veronica Rebreanu este lector la Facultatea de Drept a Universitatii Babes Bolyai Cluj Napoca si titular de curs la materiile: Teoria generala a dreptului, Probleme speciale de Teoria dreptului si Dreptul mediului.
CAPITOLUL I. INTRODUCERE IN STUDIUL DREPTULUI
1.1. Etimologia si sensurile termenului „drept”
1.2. Conceptul si definitia dreptului
1.3. Acceptiunile consacrate ale notiunii de „drept”
1.4. Dreptul natural
1.5. Stiinta dreptului sau stiintele juridice?
CAPITOLUL II. TEORIA GENERALA A DREPTULUI
2.1. Precizari terminologice
2.2. Locul Teoriei dreptului in sistemul stiintelor juridice
2.3. Trasaturile Teoriei generale a dreptului
2.4. Teoria generala a dreptului – disciplina didactica
CAPITOLUL III. SPECIFICUL DREPTULUI
3.1. Metode de cercetare stiintifica a dreptului
3.2. Cunoasterea dreptului/cultura juridica, limbaj si stil in stiintele juridice
3.3. Gandire juridica
3.4. Clarificari terminologice
3.5. Factorii de determinare a dreptului
3.6. Functiile dreptului
3.7. Finalitatile dreptului
3.8. Normativitatea juridica
3.9. Principiile dreptului
3.10. Constantele dreptului
CAPITOLUL IV. INTERDEPENDENTA DINTRE DREPT SI STAT
4.1. Etimologia, sensurile si definitia termenului „stat”
4.2. Legatura dintre stat si drept
4.3. Constantele statului
CAPITOLUL V. SISTEMUL DREPTULUI
5.1. Consideratii generale. Conceptul de sistem al dreptului
5.2. Elementele componente ale sistemului dreptului (norma juridica,
institutia juridica, ramura de drept – criterii de delimitare)
5.3. Ramuri de drept – definitii
CAPITOLUL VI. NORMA JURIDICA
6.1. Consideratii generale
6.2. Normele juridice
6.3. Structura logico-juridica a normei juridice (ipoteza, dispozitia, sanctiunea)
6.4. Clasificari ale normelor juridice
CAPITOLUL VII. IZVOARELE FORMALE ALE DREPTULUI
7.1. Precizari terminologice
7.2. Clasificarea izvoarelor formale ale dreptului
7.3. Clasificarea izvoarelor dreptului in sistemul dreptului romanesc
7.3.1. Izvoarele formale ale dreptului
CAPITOLUL VIII. ACTIUNEA NORMEI JURIDICE IN TIMP, SPATIU SI ASUPRA PERSOANELOR
8.1. Consideratii generale
8.2. Principii generale si principii conexe privind aplicabilitatea normei juridice
8.3. Exceptii: retroactivitatea si ultraactivitatea
8.4. Reguli generale privind intrarea in vigoare a normelor juridice si perioada de valabilitate
8.5. Incetarea actiunii normei juridice in timp
8.6. Actiunea normei juridice in spatiu si asupra persoanelor. Notiunea de teritoriu in sens juridic
8.7. Principiul aplicabil actiunii normei juridice in spatiu si asupra persoanelor
8.8. De la aplicarea acestui principiu, care nu este absoluta, exista derogari cunoscute sub denumirea generica de „exceptiile extrateritorialitatii”
CAPITOLUL IX. TEHNICA JURIDICA NORMATIVA. Elaborarea normelor juridice. Tehnica legislativa
9.1. Consideratii generale
9.2. Tehnica juridica – tehnica normativa – tehnica legislativa – legistica formala
9.3. Principiile tehnicii de elaborare a actelor normative
9.4. Etapele tehnicii de elaborare a actelor normative
9.5. Partile constitutive ale actelor normative
9.6. Structura tehnico-juridica a actului normativ
9.7. Sistematizarea continutului actului normativ
9.8. Sistematizarea actelor normative
9.9. Evenimente legislative
9.10. Limbaj si stil in elaborarea actelor normative
CAPITOLUL X. INTERPRETAREA NORMEI JURIDICE
10.1. Notiunea, necesitatea si obiectul interpretarii normei juridice
10.2. Formele interpretarii normelor juridice
10.3. Metodele de interpretare a normelor juridice
10.4. Rezultatul interpretarii normelor juridice
10.5. Situatii de ilicit in demersul interpretarii normelor juridice
Concluzii
CAPITOLUL XI. TRANSPUNEREA IN PRACTICA A NORMELOR JURIDICE SAU REALIZAREA DREPTULUI
11.1. Notiunea de realizare si aplicare a dreptului. Caile de infaptuire a „realizarii” dreptului
11.2. Forma si caracteristicile actelor de aplicare a dreptului: acte de aplicare normativa si acte de aplicare individuala
11.3. Asemanari si deosebiri intre actele normative si actele de aplicare individuala
11.4. Fazele de aplicare individuala a normelor juridice
11.5. Aplicarea si interpretarea normelor juridice prin analogie
CAPITOLUL XII. RAPORTUL JURIDIC
12.1. Specificul raportului juridic sau caracteristicile raporturilor juridice
12.2. Conditiile nasterii unui raport juridic
12.3. Elementele (subiecte, continut, obiect) raportului juridic
12.4. Specificul raportului juridic de constrangere
Concluzii
CAPITOLUL XIII. RASPUNDEREA JURIDICA
13.1. Distinctia raspundere (juridica) – responsabilitate
13.2. Notiunea de raspundere juridica
13.3. Caracteristicile raspunderii juridice
13.4. Principiile raspunderii juridice
13.5. Conditiile raspunderii juridice
13.6. Modalitatile savarsirii conduitei ilicite
13.7. Formele conduitei ilicite si formele raspunderii juridice
Concluzii
CAPITOLUL XIV. CATEVA ELEMENTE PRIVIND INSTITUTIILE SI PROFESIILE JURIDICE
ANEXA 1. RECOMANDARI BIBLIOGRAFICE
ANEXA 2. MINI-DICTIONAR DE TERMENI JURIDICI