Dupa 35 de ani de activitate didactica in materia teoriei generale a dreptului – concretizata (intre altele) prin elaborarea unui curs universitar publicat in sapte editii – profesorul Mihai Badescu face acum pasul firesc si duce cercetarea acestei discipline la nivel de tratat.
Pastrand structura de baza a cursului universitar, Teoria generala a dreptului. Tratat ofera o expunere analitica a celor mai importante coordonate ale dreptului: conceptul si tipologia dreptului (origine, aparitie, factori de configurare, marile familii/sisteme de drept care apartin unor bazine de civilizatie si cultura juridica), principiile si functiile dreptului, conceptele fundamentale in drept (norma juridica, actul juridic, raportul juridic, raspunderea juridica – cu o atat de necesara distinctie intre responsabilitatea sociala si raspunderea juridica) si o incursiune in gandirea juridica a omenirii, ilustrand trecutul, dar si prezentul ideilor filosofiei dreptului.
Pentru ca primii destinatari ai acestui volum raman in continuare studentii, la finalul sau a fost pastrata si imbogatita colectia de maxime, reflectii, adagii, expresii si alocutiuni latine, utilizate in limbajul juridic, rolul lor fiind acela de familiarizare a cititorului cu (o parte din) formidabilul sistem al dreptului roman, sintetizat magistral de jurisconsultii romani in aceste veritabile nestemate de concizie si elocinta juridica.
In mod inevitabil, parcursul studentilor in lumea dreptului incepe cu studiul fundamentelor, adevarate „pietre de incercare si coloane ale templului juridic”, cum le numeste profesorul Ion Craiovan.
Chiar daca traim in lumea hiper-vitezei, a inteligentei artificiale si a lucrurilor care se schimba la nivel de secunda, este important ca tinerii studenti sa inteleaga ca exista constante ce raman neschimbate (indiferent de context), ca studiul dreptului presupune dintotdeauna metoda, sistem si sagacitate. Per aspera ad astra – pe cai anevoioase/aspre (se ajunge) la stele. Ne exprimam speranta ca lucrarea Teoria generala a dreptului. Tratat va insemna un inceput de drum in urcusul greu al invatarii profesiei juridice si va sta la baza formarii lor, in asa fel incat „sa faca din exercitarea acesteia o splendida lectie de viata si adevar”, asa cum frumos le ura profesorul Nicolae Popa tuturor generatiilor de studenti.
Mihai Badescu este profesor universitar la Facultatea de Drept si director al Scolii Doctorale „Drept” din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti
INTRODUCERE. SISTEMUL STIINTELOR JURIDICE. LOCUL TEORIEI GENERALE A DREPTULUI IN SISTEMUL STIINTEI DREPTULUI
TITLUL I. CONCEPTUL DREPTULUI
CAPITOLUL I. NOTIUNEA DREPTULUI
Sectiunea 1. Originea si aparitia dreptului
Sectiunea 2. Primele legiuiri
Sectiunea 3. Acceptiunile notiunii de „drept”
Sectiunea 4. Configurarea (determinarea) dreptului
Sectiunea 5. Esenta, continutul si forma dreptului
Sectiunea 6. Sistemul dreptului
Sectiunea 7. Definitia dreptului
CAPITOLUL II. TIPOLOGIA DREPTULUI
Sectiunea 1. Consideratii introductive
Sectiunea 2. Familia de drept romano-germanica
Sectiunea 3. Familia de drept anglo-saxona
Sectiunea 4. Familii si tipuri de drept traditionale si religioase
Sectiunea 5. Dreptul Uniunii Europene – o tipologie juridica noua
CAPITOLUL III. NORMATIVITATEA SOCIALA
Sectiunea 1. Norma sociala
Sectiunea 2. Normele obisnuielnice (ale obiceiului)
Sectiunea 3. Normele morale. Raportul dintre morala si drept
Sectiunea 4. Normele tehnice
Sectiunea 5. Normele de convietuire
Sectiunea 6. Normele organizatiilor sociale nestatale (neguvernamentale)
CAPITOLUL IV. PRINCIPIILE SI FUNCTIILE DREPTULUI
Sectiunea 1. Principiile dreptului
Sectiunea 2. Functiile dreptului
Sectiunea 3. Disfunctiile dreptului
CAPITOLUL V. IZVOARELE DREPTULUI
Sectiunea 1. Conceptul de izvor de drept
Sectiunea 2. Izvoarele formale ale dreptului
TITLUL II. NORMA JURIDICA
CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE „NORMA JURIDICA”
Sectiunea 1. Definitia si trasaturile normei juridice
Sectiunea 2. Structura normei juridice
Sectiunea 3. Clasificarea normelor juridice
CAPITOLUL II. APLICAREA NORMEI JURIDICE
Sectiunea 1. Despre validitatea normei juridice
Sectiunea 2. Aplicarea normei juridice in timp
Sectiunea 3. Aplicarea normei juridice in spatiu
Sectiunea 4. Aplicarea normei juridice asupra persoanelor
CAPITOLUL III. INTERPRETAREA NORMELOR JURIDICE
Sectiunea 1. Notiunea, necesitatea, principiile si formele interpretarii normelor
Sectiunea 2. Metodele interpretarii normelor
Sectiunea 3. Analogia in drept. Analogia legii si analogia dreptului
Sectiunea 4. Litera si spiritul legii. Abuzul de drept si frauda la lege
Sectiunea 5. Rezultatele interpretarii normelor juridice
TITLUL III. ACTUL JURIDIC
CAPITOLUL I. ACTUL JURIDIC NORMATIV
Sectiunea 1. Elaborarea actelor juridice normative
Sectiunea 2. Partile constitutive si elementele de structura interna ale actului juridic normativ
Sectiunea 3. Procedee tehnice de entropie si creatie in legiferare (evenimentele legislative)
Sectiunea 4. Sistematizarea actelor normative
Sectiunea 5. Consiliul Legislativ – organ specializat de elaborare si coordonare legislativa
CAPITOLUL II. ACTUL JURIDIC INDIVIDUAL
Sectiunea 1. Conceptul realizarii dreptului
Sectiunea 2. Actul de aplicare a dreptului
TITLUL IV. RAPORTUL JURIDIC
CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE „RAPORT JURIDIC”
Sectiunea 1. Definitia raportului juridic
Sectiunea 2. Trasaturile raportului juridic
CAPITOLUL II. PREMISELE APARITIEI RAPORTULUI JURIDIC
Sectiunea 1. Norma juridica – premisa fundamentala a nasterii unui raport juridic
Sectiunea 2. Subiectele raportului juridic – premisa generala a aparitiei raportului juridic
Sectiunea 3. Faptul juridic – premisa concreta a aparitiei sau a stingerii unui raport juridic
CAPITOLUL III. CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC
Sectiunea 1. Dreptul subiectiv
Sectiunea 2. Obligatia juridica
TITLUL V. RASPUNDEREA JURIDICA
CAPITOLUL I. CONCEPTUL DE RASPUNDERE JURIDICA
Sectiunea 1. Notiunea de raspundere juridica
Sectiunea 2. Formele (felurile) raspunderii juridice
Sectiunea 3. Conditiile angajarii raspunderii juridice
CAPITOLUL II. RESPONSABILITATE SOCIALA – RASPUNDERE JURIDICA
Sectiunea 1. Responsabilitate – raspundere (terminologie)
Sectiunea 2. Responsabilitatea sociala si raspunderea sociala
TITLUL VI. PRINCIPALELE SCOLI SI CURENTE IN GANDIREA JURIDICA
CAPITOLUL I. CURENTUL DREPTULUI NATURAL
Sectiunea 1. Consideratiuni introductive
Sectiunea 2. Aparitia dreptului natural
Sectiunea 3. Dreptul natural in perioada Evului Mediu
Sectiunea 4. Dreptul natural in conceptia sofistilor
Sectiunea 5. Doctrina contractualista privind dreptul natural
Sectiunea 6. Teoria moderna a dreptului natural
Sectiunea 7. Gandirea juridica romaneasca privind dreptul natural
Sectiunea 8. Principiile si caracterele dreptului natural
Sectiunea 9. Critica Curentului dreptului natural
Sectiunea 10. Renasterea dreptului natural. Neonaturalismul (Neo-individualismul)
Sectiunea 11. Dreptul natural: istorie – prezent – perspective
CAPITOLUL II. SCOALA ISTORICA A DREPTULUI
Sectiunea 1. Originea Scolii istorice a dreptului
Sectiunea 2. Doctrina Scolii istorice a dreptului
Sectiunea 3. Privire critica asupra Scolii istorice a dreptului
CAPITOLUL III. UTILITARISMUL JURIDIC
Sectiunea 1. Originea utilitarismului juridic
Sectiunea 2. Intemeietorii utilitarismului juridic
Sectiunea 3. Utilitarismul – din perspectiva filosofiei politice
CAPITOLUL IV. POZITIVISMUL JURIDIC
Sectiunea 1. Inceputurile pozitivismului juridic
Sectiunea 2. Auguste Comte – intemeietorul pozitivismului juridic
Sectiunea 3. Scoala exegezei textelor
Sectiunea 4. Pozitivismul analitic
Sectiunea 5. Pragmatismul si realismul juridic american
Sectiunea 6. Realismul juridic scandinav
CAPITOLUL V. ALTE SCOLI SI CURENTE DE GANDIRE JURIDICA
Sectiunea 1. Teoria dreptului obiectiv (pseudopozitivismul)
Sectiunea 2. Normativismul (teoria pura a dreptului)
Sectiunea 3. Sociologismul juridic
ADAGII, EXPRESII SI LOCUTIUNI LATINE IN DREPTUL ROMANESC
BIBLIOGRAFIE
