Lumea dreptului incepe, inevitabil, cu fundamentele fenomenului juridic, adevarate „pietre de incercare si coloane ale templului juridic”.    

Teoria generala a dreptului face parte din sistemul stiintelor juridice, fiind prima disciplina juridica studiata in primul an al oricarei facultati de drept din lume. Acestei discipline ii revine sarcina coordonarii stiintelor juridice de ramura, avandu-se in vedere faptul ca evolutia stiintelor juridice trebuie sa se inscrie in tendinta generala de perfectionare a mecanismului de comunicare a stiintei cu activitatea practica a factorului decizional.

Teoria generala a dreptului – denumita, cu just temei, „abc”-ul dreptului – studiaza problematica dreptului in ansamblu, ofera conceptele, categoriile si notiunile fundamentale in drept, a caror cunoastere aprofundata determina intelegerea celorlalte institutii juridice/ramuri de drept care vor fi studiate in facultate.

Editia a VI-a a cursului universitar de Teoria generala a dreptului vine sa valorifice experienta teoretica si practica de peste 30 de ani a autorului acestuia la catedra sau in alte organisme institutionale cu competente in elaborarea si aplicarea dreptului.
Prezenta lucrare abordeaza analitic explorarea fundamentelor dreptului in ansamblul sau: conceptul dreptului (origine, aparitie, factori de configurare, esenta, forma si continut, sistemul dreptului), tipologia dreptului (marile familii sau sisteme de drept apartinatoare unor bazine recunoscute de civilizatie si cultura juridica), izvoarele dreptului, norma juridica, actul juridic (normativ si individual), raportul juridic, raspunderea juridica, principalele scoli si curente in gandirea juridica.

Teoria generala a dreptului. Curs universitar ofera in primul rand studentilor, dar si altor „impatimiti” ai dreptului (masteranzi, doctoranzi, juristi, specialisti, experti) conceptele cardinale ale dreptului si structura sa esentiala.

INTRODUCERE. SISTEMUL STIINTELOR JURIDICE. LOCUL TEORIEI GENERALE A DREPTULUI IN SISTEMUL STIINTEI DREPTULUI 

1. Despre stiinta, in general 

2. Sistemul stiintelor juridice 

3. Teoria generala a dreptului – istoric, caracteristici, disciplina de invatamant

4. Relatia dintre Teoria generala a dreptului si Filosofia dreptului 

TITLUL I. CONCEPTUL DREPTULUI 

Capitolul I. Notiunea dreptului 

Sectiunea 1. Originea si aparitia dreptului 

Sectiunea 2. Primele legiuiri 

Sectiunea 3. Acceptiunile notiunii de „drept” 

Sectiunea 4. Configurarea (determinarea) dreptului 

Sectiunea 5. Esenta, continutul si forma dreptului 

Sectiunea 6. Sistemul dreptului 

Sectiunea 7. Definitia dreptului 

Capitolul II. Tipologia dreptului 

Sectiunea 1. Consideratii introductive 

Sectiunea 2. Familia de drept romano-germanica 

Sectiunea 3. Familia de drept anglo-saxona 

Sectiunea 4. Familii si tipuri de drept traditionale si religioase 

Sectiunea 5. Dreptul Uniunii Europene 

Capitolul III. Rolul, principiile si functiile dreptului 

Sectiunea 1. Locul si rolul dreptului in sistemul reglementarilor sociale 

Sectiunea 2. Principiile dreptului 

Sectiunea 3. Functiile dreptului 

Sectiunea 4. Disfunctiile dreptului 

Capitolul IV. Izvoarele dreptului 

Sectiunea 1. Conceptul de „izvor de drept” 

Sectiunea 2. Izvoarele formale ale dreptului 

TITLUL II. NORMA JURIDICA

Capitolul I. Conceptul de „norma juridica” 

Sectiunea 1. Definitia si trasaturile normei juridice 

Sectiunea 2. Structura normei juridice 

Sectiunea 3. Clasificarea normelor juridice 

Capitolul II. Aplicarea normei juridice 

Sectiunea 1. Despre validitatea normei juridice 

Sectiunea 2. Aplicarea normei juridice in timp 

Sectiunea 3. Aplicarea normei juridice in spatiu 

Sectiunea 4. Aplicarea normei juridice asupra persoanelor 

Capitolul III. Interpretarea normelor juridice 

Sectiunea 1. Notiunea, necesitatea, principiile si formele interpretarii normelor juridice 

Sectiunea 2. Metodele interpretarii normelor juridice 

Sectiunea 3. Analogia in drept. Analogia legii si analogia dreptului 

Sectiunea 4. Litera si spiritul legii. Abuzul de drept si frauda la lege 

Sectiunea 5. Rezultatele interpretarii normelor juridice 

TITLUL III. ACTUL JURIDIC 

Capitolul I. Actul juridic normativ 

Sectiunea 1. Elaborarea actelor juridice normative 

Sectiunea 2. Partile constitutive si elementele de structura interna ale actului juridic normativ 

Sectiunea 3. Procedee tehnice de entropie si creatie in legiferare (evenimentele legislative) 

Sectiunea 4. Sistematizarea actelor normative 

Sectiunea 5. Consiliul Legislativ – organ specializat de elaborare si coordonare legislative 

Capitolul II. Actul juridic individual 

Sectiunea 1. Conceptul realizarii dreptului 

Sectiunea 2. Actul de aplicare a dreptului 

TITLUL IV. RAPORTUL JURIDIC 

Capitolul I. Conceptul de „raport juridic” 

Sectiunea 1. Definitia raportului juridic 

Sectiunea 2. Trasaturile raportului juridic 

Capitolul II. Premisele aparitiei raportului juridic 

Sectiunea 1. Norma juridica – premisa fundamentala a nasterii unui raport juridic 

Sectiunea 2. Subiectele raportului juridic – premisa generala aparitiei raportului juridic 

Sectiunea 3. Faptul juridic – premisa concreta a aparitiei sau a stingerii unui raport juridic 

Capitolul III. Continutul raportului juridic

Sectiunea 1. Dreptul subiectiv 

Sectiunea 2. Obligatia juridica 

TITLUL V. RASPUNDEREA JURIDIC

Capitolul I. Conceptul de „raspundere juridica” 

Sectiunea 1. Notiunea de „raspundere juridica” 

Sectiunea 2. Formele (felurile) raspunderii juridice 

Sectiunea 3. Conditiile angajarii raspunderii juridice 

Capitolul II. Responsabilitate sociala – raspundere juridica 

Sectiunea 1. Responsabilitate – raspundere (terminologie) 

Sectiunea 2. Responsabilitatea sociala si raspunderea sociala

TITLUL VI. PRINCIPALELE SCOLI SI CURENTE IN GANDIREA JURIDICA

Capitolul I. Curentul dreptului natural 

Sectiunea 1. Consideratii introductive 

Sectiunea 2. Aparitia dreptului natural

Sectiunea 3. Dreptul natural in perioada Evului Mediu 

Sectiunea 4. Dreptul natural in conceptia sofistilor 

Sectiunea 5. Doctrina contractualista privind dreptul natural 

Sectiunea 6. Teoria moderna a dreptului natural 

Sectiunea 7. Gândirea juridica româneasca privind dreptul natural 

Sectiunea 8. Principiile si caracterele dreptului natural 

Sectiunea 9. Critica Curentului dreptului natural 

Sectiunea 10. Renasterea dreptului natural. Neonaturalismul (Neo-individualismul) 

Sectiunea 11. Dreptul natural: istorie – prezent – perspective 

Capitolul II. Scoala istorica a dreptului 

Sectiunea 1. Originea scolii istorice a dreptului 

Sectiunea 2. Doctrina scolii istorice 

Sectiunea 3. Privire critica asupra scolii istorice a dreptului 

Capitolul III. Utilitarismul juridic 

Sectiunea 1. Originea utilitarismului 

Sectiunea 2. Intemeietorii utilitarismului juridic 

Sectiunea 3. Utilitarismul – din perspectiva filosofiei politice

Capitolul IV. Pozitivismul juridic 

Sectiunea 1. Inceputurile pozitivismului juridic 

Sectiunea 2. Auguste Comte – intemeietorul pozitivismului juridic 

Sectiunea 3. Scoala exegezei textelor 

Sectiunea 4. Pozitivismul analitic 

Sectiunea 5. Pragmatismul si realismul juridic american 

Sectiunea 6. Realismul juridic scandinav 

Capitolul V. Alte scoli si curente in gandirea juridica 

Sectiunea 1. Teoria dreptului obiectiv (pseudopozitivismul) 

Sectiunea 2. Normativismul (teoria pura a dreptului) 

Sectiunea 3. Sociologismul juridic 

ADAGII, EXPRESII SI LOCUTIUNI LATINE IN DREPTUL ROMANESC