Manualul de Procedura penala, partea speciala, prezinta cititorilor elementele de tehnica juridica ce permit constituirea dosarului unei proceduri penale, orientarea și aprecierea acestuia. Consacrat derularii procesului penal, respectiv laturii sale dinamice, acesta este opera unei convingeri: aceea ca nimic nu trebuie intreprins in aceasta materie fara sa se ia in considerare exigențele unei societați democratice, ale unui veritabil Stat de drept.

In aceasta lucrare se gasesc, pe langa expunerea tehnica a regulilor desprinse din Partea speciala a Codului de procedura penala și legile speciale, din reglementarile europene și internaționale in materie și din jurisprudența „legala” constituita pe baza deciziilor Curții Constituționale, Curții Europene a Drepturilor Omului și Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și a hotararilor prealabile și deciziilor in interesul legii ale Inaltei Curți de Casație și Justiție, rațiunile istorice și conceptele care le fundamenteaza, sistemele judiciare in care sunt ancorate și reflecțiile asupra evoluției actuale și de perspectiva a procedurii penale in desfașurarea sa.

Acest parcurs reflecta doua preocupari majore: una universitara, de formare și de vocație, și alta practica, de aplicare a principiilor și normelor pozitive, profund atașate obligației legiuitorului de a asigura eficacitatea represiuniai penale cu respectarea garanțiilor procesuale. Ne exprimam speranța ca cititorii se vor recunoaște in aceasta dubla preocupare ca studenți, universitari sau practicieni și ca vor gasi in paginile manualului raspunsurile la orice intrebare pe care și-o pun cu privire la o problema tehnica particulara de aplicare a normei procesuale penale.

TITLUL I URMĂRIREA PENALĂ

Capitolul I. Sesizarea organelor de urmărire penală 

1. Consideraţii preliminare 

1.1. Noţiuni introductive 
1.2. Conceptul de „sesizare” 
1.3. Clasificarea sesizărilor în raport cu organele judiciare penale ce pot fi sesizate 

2. Modurile de sesizare a organelor de urmărire penală 

2.1. Clasificarea modurilor de sesizare a organelor de urmărire penală 
2.2. Modurile generale de sesizare a organelor de urmărire penală  
2.3. Modurile speciale de sesizare a organelor de urmărire penală

Capitolul II. Consideraţii generale privind urmărirea penală 

1. Noţiune 

2. Obiect 

3. Limite

4. Principii specifice 

5. Regimuri procedurale de urmărire etatică 

6. Organele competente să efectueze urmărirea penală 

7. Rolul activ al organului de urmărire penală 

8. Actele organului de urmărire penală 

9. Păstrarea unor acte de urmărire penală 

10. Locul efectuării actelor de urmărire penală 

11. Activităţile de urmărire penală 

11.1. Cercetarea penală 
11.2. Urmărirea penală efectuată personal de către procuror
11.3. Supravegherea exercitată de procuror în activitatea de urmărire penală 

Capitolul III. Desfăşurarea urmăririi penale 

1. Cadrul general 

2. Începerea urmăririi penale 

2.1. Începerea urmăririi penale in rem 
2.2. Începerea urmăririi penale in personam sau efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de o anumită persoană 

3. Începerea urmăririi penale în cazul infracţiunilor de audienţă 

4. Începerea urmăririi penale în cazul infracţiunilor flagrante 

5. Aducerea la cunoştinţă a calităţii de suspect 

6. Desfăşurarea urmăririi penale faţă de suspect

6.1. Situaţia în care se efectuează acte de cercetare penală 
6.2. Situaţia în care procurorul efectuează personal urmărirea penală

7. Procedura audierii anticipate 

8. Punerea în mişcare a acţiunii penale 

8.1. Condiţiile continuării urmăririi cu punerea în mişcare a acţiunii penale 
8.2. Situaţia în care organul de cercetare penală efectuează acte de cercetare penală sub supravegherea procurorului 
8.3. Situaţia în care procurorul efectuează personal urmărirea penală
8.4. Punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul infracţiunilor de audienţă 

9. Aducerea la cunoştinţă a calităţii de inculpat 

9.1. Obligaţiile organului de cercetare penală 
9.2. Obligaţiile procurorului 

10. Continuarea desfăşurării urmăririi penale faţă de inculpat 

11. Extinderea urmăririi penale şi schimbarea încadrării juridice 

11.1. Extinderea urmăririi penale
11.2. Schimbarea încadrării juridice 

12. Suspendarea urmăririi penale 

12.1. Justificarea instituţiei 
12.2. Cazuri de suspendare 
12.3. Procedura suspendării 
12.4. Obligaţiile organului de urmărire penală pe timpul suspendării 

Capitolul IV. Rezolvarea cauzei de către procuror 

1. Moduri de rezolvare

2. Soluţii procesuale de neurmărire sau de netrimitere în judecată în cursul urmăririi penale 

2.1. Trăsături 
2.2. Feluri 
2.3. Clasarea
2.4. Renunţarea la urmărirea penală 

3. Terminarea urmăririi penale 

3.1. Terminologie 
3.2. Cazul în care este reglementată terminarea urmăririi penale 
3.3. Referatul întocmit de organul de cercetare penală 

4. Înaintarea acţiunii penale la instanţă 

4.1. Verificarea de către procuror a lucrărilor de urmărire penală 
4.2. Situaţiile constatate în urma verificării şi modurile de rezolvare

Capitolul V. Reluarea urmăririi penale 

1. Condiţii

2. Cazurile de reluare a urmăririi penale 

3. Reluarea după suspendare 

4. Reluarea în caz de restituire 

5. Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi penale 

5.1. Cazuri comune de redeschidere a urmăririi penale 
5.2. Confirmarea redeschiderii urmăririi penale 
5.3. Cazul special al plângerii la judecătorul de cameră preliminară 

6. Procedura de reluare 

6.1. Procedura în cazul reluării după suspendarea urmăririi penale 
6.2. Procedura în cazul reluării după restituirea cauzei la procuror 
6.3. Procedura în cazul reluării după redeschiderea urmăririi penale 

7. Desfăşurarea urmăririi penale în urma reluării 

Capitolul VI. Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală şi a soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată 

1. Chestiuni introductive 

2. Natura juridică 

3. Condiţii comune 

4. Plângerea la procurorul care supraveghează activitatea organului de cercetare penală (reglementarea cuprinsă în art. 336-338 C. pr. pen.) 

5. Plângerea la conducătorul parchetului sau la procurorul ierarhic superior, după caz (reglementarea cuprinsă în art. 339 C. pr. pen.) 

5.1. Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală 
5.2. Plângerea împotriva soluţiilor de clasare 

6. Aplicabilitatea dispoziţiilor comune în concurs cu cele speciale 

7. Plângerea la judecător (reglementarea cuprinsă în art. 340-341 C. pr. pen.) 

7.1. Consideraţii generale 
7.2. Admisibilitatea plângerii la judecător împotriva soluţiei de clasare 
7.3. Titularii plângerii 
7.4. Termenul în care poate fi făcută plângerea 
7.5. Competenţa de soluţionare a plângerii 
7.6. Cuprinsul plângerii 
7.7. Procedura de soluţionare 
7.8. Soluţionarea propriu-zisă a plângerii 
7.9. Plângerea greşit îndreptată 
7.10. Retragerea plângerii 
7.11. Calea de atac împotriva încheierii de începere a judecăţii 

TITLUL II CAMERA PRELIMINARĂ

Capitolul I. Consideraţii generale 

1. Justificarea instituţiei

2. Sisteme privitoare la camera preliminară 

3. Reglementări anterioare 

4. Principiile procedurii de cameră preliminară 

4.1. Prezentare generală 
4.2. Nepublicitatea 
4.3. Caracterul parţial scris al cererilor şi excepţiilor şi oralitatea dezbaterilor 
4.4. Contradictorialitatea limitată a dezbaterilor 

5. Participanţii la procedură 

6. Durata procedurii de cameră preliminară 

Capitolul II. Obiectul procedurii de cameră preliminară 

1. Conţinutul şi limitele obiectului 
2. Delimitarea de obiectul celorlalte faze procesuale 
3. Verificarea competenţei instanţei 
4. Verificarea legalităţii sesizării instanţei 
4.1. Întinderea şi limitele controlului de legalitate a rechizitoriului 
4.2. Verificarea legalităţii rechizitoriului sub aspectul competenţei după materie sau după calitatea persoanei a procurorului emitent 
4.3. Verificarea regularităţii rechizitoriului 
5. Verificarea legalităţii administrării probelor 
5.1. Cadrul general 
5.2. Verificarea legalităţii înregistrărilor obţinute din activităţi specific culegerii de informaţii 
6. Verificarea legalităţii efectuării actelor de către organele de urmărire penală 
7. Măsurile preventive în procedura de cameră preliminară 
8. Celelalte măsuri procesuale 

Capitolul III. Desfăşurarea procedurii în camera preliminară 

1. Structura procedurii camerei preliminare 
2. Măsurile premergătoare 
2.1. Natura juridică a măsurilor premergătoare 
2.2. Repartizarea aleatorie a cauzei penale 
2.3. Cuprinsul măsurilor premergătoare 
3. Şedinţa de cameră 
3.1. Ipoteza în care nu s-au formulat cereri sau excepţii 
3.2. Ipoteza în care s-au formulat cereri şi excepţii 

Capitolul IV. Soluţionarea procedurii de cameră preliminară 

1. Soluţiile în camera preliminară 
2. Modurile de rezolvare a cererilor şi excepţiilor 
3. Trăsăturile soluţiilor ce pot fi pronunţate în camera preliminară 
4. Soluţionarea cererilor şi excepţiilor în urma dezbaterilor iniţiale în prima etapă a procedurii 
5. Soluţionarea cererilor şi excepţiilor în urma dezbaterilor finale în a doua etapă a procedurii 
6. Soluţionarea cererilor şi excepţiilor în etapa contestaţiei 
6.1. Calea de atac a contestaţiei împotriva soluţiilor de cameră preliminară 
6.2. Titularii contestaţiei 
6.3. Termenul de exercitare 
6.4. Competenţa completului de 2 judecători 
6.5. Procedura de soluţionare a contestaţiei 
6.6. Soluţionarea contestaţiei 

TITLUL III JUDECATA

Capitolul I. Prezentare generală 

1. Consideraţii preliminare 
2. Compunerea instanţei şi principiul nemijlocirii 
3. Principii specifice 
4. Obiectul judecăţii 
5. Poziţia procesuală a participanţilor 
6. Structura judecăţii lato sensu 
6.1. Noţiuni comune 
6.2. Gradele de jurisdicţie 
6.3. Etapele de judecată 
6.4. Ciclurile procesuale 
6.5. Stadiile procesuale 
7. Locul unde se desfăşoară judecata 
8. Reguli comune privind desfăşurarea judecăţii 
8.1. Reguli privind pregătirea şedinţei de judecată
8.2. Reguli privind şedinţa de judecată 
8.3. Reguli privind soluţionarea cauzei 
9. Felurile hotărârilor judecătoreşti 

Capitolul II. Ciclul ordinar al judecăţii 

1. Judecata în primă instanţă 
1.1. Importanţă 
1.2. Obiectul şi limitele judecăţii 
1.3. Participanţii 
1.4. Structura judecăţii în primă instanţă 
2. Judecata în căile ordinare de atac 
2.1. Consideraţii preliminare 
2.2. Apelul 
2.3. Contestaţia

Capitolul III. Ciclul extraordinar al judecăţii

1. Autoritatea lucrului judecat a hotărârilor judecătoreşti definitive în procesul penal 
1.1. Definiţie 
1.2. Sursele formale internaţionale ale principiului şi dreptul intern 
1.3. Condiţii 
1.4. Efectele autorităţii de lucru judecat 
1.5. Invocarea excepţiei lucrului judecat 
1.6. Autoritatea de lucru judecat a penalului asupra penalului 
1.7. Autoritatea de lucru judecat a penalului asupra civilului 
1.8. Autoritatea de lucru judecat a civilului asupra penalului 
2. Consideraţii generale privind judecata în căile extraordinare de atac 
2.1. Necesitatea unei derogări de la principiul autorităţii de lucru judecat 
2.2. Particularităţile căilor extraordinare de atac în raport cu cele ordinare 
2.3. Căile de atac extraordinare existente în procesul penal 
3. Contestaţia în anulare 
3.1. Natura juridică 
3.2. Cazuri de contestaţie în anulare 
3.3. Procedura 
3.4. Concluzii 
4. Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate 
4.1. Consideraţii generale privind obligativitatea judecării cauzei în prezenţa inculpatului 
4.2. Justificarea unei proceduri „in absentia” 
4.3. Compatibilitatea procedurii cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului 
4.4. Tipul de proces penal în cazul judecăţii în lipsa persoanei condamnate
4.5. Coexistenţa redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate cu calea de atac a apelului 
4.6. Condiţiile judecăţii în lipsă în lumina Codului de procedură penală 
4.7. Natura juridică a redeschiderii 
4.8. Condiţiile procedurii de redeschidere 
4.9. Concluzii 
5. Recursul în casaţie 
5.1. Noţiune 
5.2. Istoric 
5.3. Utilitate 
5.4. Caracterizare 
5.5. Condiţii 
5.6. Efecte 
5.7. Judecarea recursului în casaţie 
6. Revizuirea 
6.1. Natura juridică 
6.2. Raţiunea revizuirii 
6.3. Regimuri de reglementare 
6.4. Caracterizare 
6.5. Hotărârile penale supuse revizuirii 
6.6. Obiectul revizuirii 
6.7. Cazurile de revizuire 
6.8. Revizuirea cu privire la latura civilă 
6.9. Procedura de revizuire 
6.10. Revizuirea în interesul respectării drepturilor omului 

TITLUL IV EXECUTAREA HOTĂRÂRILOR PENALE

Capitolul I. Consideraţii generale privind structura şi limitele fazei de executare 

1. Raţiunea fazei procesuale de executare 
2. Conţinutul procesual al executării 
3. Caracterul normelor de executare 
4. Etapele fazei executării 
5. Diversitatea organelor de executare 
6. Subiecţii procesuali ai raportului de executare 
7. Principiile referitoare la executare 
8. Actele procesuale şi procedurale de executare 
9. Condiţiile de executabilitate a hotărârii penale 
10. Hotărârile penale susceptibile de executare 
11. Organele jurisdicţionale de executare 
11.1. Instanţa de executare 
11.2. Judecătorul delegat cu executarea 
11.3. Judecătorul de supraveghere a privării de libertate

Capitolul II. Punerea în executare a hotărârilor penale 

1. Noţiune 
1.1. Punerea în executare a pedepselor 
1.2. Punerea în executare a măsurilor de siguranţă 
1.3. Punerea în executare a avertismentului 
1.4. Punerea în executare a măsurilor şi obligaţiilor impuse de instanţă 
1.5. Punerea în executare a amenzii judiciare 
1.6. Punerea în executare a dispoziţiilor privind cheltuielile judiciare avansate de stat 
1.7. Punerea în executare a dispoziţiilor civile din hotărâre 

Capitolul III. Procedurile judiciare privind executarea 

1. Procedura la judecătorul delegat cu executarea 
1.1. Rezolvarea incidentelor ivite în cursul executării 
1.2. Soluţionarea plângerii împotriva deciziei consilierului de probaţiune 
1.3. Aplicarea amnistiei şi a graţierii intervenite după rămânerea definitive a hotărârii 
2. Procedura la judecătorul de supraveghere a privării de libertate 
2.1. Soluţionarea plângerii privind exercitarea drepturilor persoanelor condamnate 
2.2. Soluţionarea plângerii privind stabilirea şi schimbarea regimului de executare 
2.3. Soluţionarea plângerii împotriva hotărârii comisiei de disciplină 
3. Procedura la instanţa de executare sau la instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere 
3.1. Structura procedurii 
3.2. Cazurile în care se aplică procedura 
3.3. Procedurile care sunt de competenţa instanţei de executare sau a instanţei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere 
4. Procedura la alte instanţe 
4.1. Anularea renunţării la aplicarea pedepsei 
4.2. Revocarea sau anularea amânării aplicării pedepsei 
4.3. Revocarea sau anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere 
4.4. Liberarea condiţionată 
4.5. Anularea şi revocarea liberării condiţionate 

Capitolul IV. Contestaţia la executare 

1. Noţiune 
2. Cazurile de contestaţie la executare 
3. Competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare 
4. Procedura de soluţionare a contestaţiei la executare 
5. Contestaţia privind executarea dispoziţiilor civile 
6. Contestaţia privitoare la amenzile judiciare 
7. Contestaţia privitoare la cheltuielile judiciare 

TITLUL V PROCEDURI SPECIALE

Capitolul I. Consideraţii generale privind procedurile speciale

1. Noţiunea de „procedură specială” 
2. Distincţia faţă de alte proceduri 
2.1. Distincţia faţă de procedurile simplificate 
2.2. Distincţia faţă de procedurile alternative 
2.3. Distincţia faţă de procedurile extraordinare 
3. Tendinţa generală de dezvoltare a procedurilor speciale sub egida Codului de procedură penală în vigoare
4. Criterii de reglementare 
5. Proceduri speciale prevăzute în Codul de procedură penală 

Capitolul II. Procedurile speciale principale 

1. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei 
1.1. Introducere 
1.2. Natura juridică a acordului de recunoaştere a vinovăţiei 
1.3. Raţiunile reglementării acordului 
1.4. Titularii acordului 
1.5. Avocatul inculpatului 
1.6. Procedura încheierii acordului 
1.7. Obiectul acordului 
1.8. Condiţiile încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei 
1.9. Verificarea condiţiilor de fond şi de formă de către procurorul ierarhic superior 
1.10. Efectele acordului de recunoaştere a vinovăţiei 
1.11. Sesizarea instanţei competente cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei 
1.12. Procedura de confirmare a acordului 
1.13. Pronunţarea asupra acordului de recunoaştere a vinovăţiei 
1.14. Cuprinsul sentinţei 
1.15. Calea de atac 
1.16. Poziţia Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la procedura pledoariei de culpabilitate 
1.17. Compatibilitatea reglementării acordului de recunoaştere a vinovăţiei cu dreptul la un proces echitabil 
2. Procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice 
2.1. Aspecte generale 
2.2. Obiectul acţiunii penale 
2.3. Reprezentarea persoanei juridice 
2.4. Locul de citare a persoanei juridice 
2.5. Măsurile preventive faţă de persoana juridică 
2.6. Măsuri faţă de reprezentantul persoanei juridice sau mandatarul acesteia 
2.7. Măsurile asigurătorii faţă de persoana juridică 
2.8. Efectele fuziunii, ale absorbţiei, ale divizării, ale reducerii capitalului social, ale dizolvării sau ale lichidării persoanei juridice condamnate 
2.9. Punerea în executare a hotărârii 
3. Procedura în cauzele penale cu minori 
3.1. Raţiunea reglementării unei proceduri speciale în cauzele cu minori 
3.2. Sfera de incidenţă a procedurii speciale pentru minori 
3.3. Inventarul normelor speciale aplicabile minorilor 
3.4. Procedura de urmărire penală a minorilor 
3.5. Procedura de judecată a inculpaţilor minori 
3.6. Punerea în executare a hotărârilor şi schimbările în cursul executării 

Capitolul III. Procedurile speciale derivate 

1. Contestaţia privind durata procesului penal 
1.1. Remedii procedurale ale duratei excesive a procedurilor penale 
1.2. Justificarea remediului şi natura juridică 
1.3. Introducerea contestaţiei privind durata procesului penal 
1.4. Retragerea contestaţiei 
1.5. Competenţa de soluţionare 
1.6. Procedura de soluţionare a contestaţiei 
1.7. Soluţii 
2. Procedura dării în urmărire 
2.1. Noţiune 
2.2. Cazuri 
2.3. Solicitarea şi dispunerea dării în urmărire 
2.4. Urmărirea 
2.5. Activităţile ce pot fi efectuate în procedura urmăririi 
2.6. Revocarea urmăririi 
3. Procedura reabilitării 
3.1. Cazuri 
3.2. Reabilitarea de drept 
3.3. Reabilitarea judecătorească 
3.4. Punerea în executare a hotărârii de reabilitare 
3.5. Anularea reabilitării 
4. Procedura reparării pagubei materiale sau a daunei morale în caz de eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate ori în alte cazuri 
4.1. Raţiunea reglementării 
4.2. Obiectul procedurii 
4.3. Cazurile care dau loc la repararea pagubei 
4.4. Condiţiile de admisibilitate ale procedurii 
4.5. Acţiunea pentru repararea pagubei 
4.6. Procedura de soluţionare 
4.7. Felul şi întinderea reparaţiei 
4.8. Acţiunea în regres 
5. Procedura în caz de dispariţie a dosarelor judiciare şi a înscrisurilor judiciare 
5.1. Justificarea procedurii 
5.2. Obiectul procedurii speciale
5.3. Desfăşurarea procedurii 
6. Procedura de confiscare sau desfiinţare a unui înscris în cazurile clasării şi renunţării la urmărirea penală 
6.1. Fundamentul raţional al procedurii 
6.2. Situaţia premisă 
6.3. Obiectul procedurii speciale
6.4. Iniţierea procedurii speciale 
6.5. Competenţa judecătorului de cameră preliminară
6.6. Desfăşurarea procedurii 
6.7. Structura procedurii 
6.8. Soluţii 
6.9. Calea de atac 

Capitolul IV. Proceduri prevăzute în legi speciale 

1. Chestiuni generale 
2. Procedura pentru urmărirea şi judecarea infracţiunilor de corupţie 
3. Procedura în cazul traficului de persoane 
4. Procedura de combatere a criminalităţii organizate şi a terorismului 
5. Procedura în cazul traficului şi consumului ilicit de droguri 
6. Procedura în cazul infracţiunilor de evaziune fiscală şi al celor asimilate 
7. Procedura privind cooperarea judiciară internaţională şi punerea în aplicare a tratatelor internaţionale în materie penală 
7.1. Chestiuni introductive 
7.2. Forme de cooperare judiciară internaţională în materie penală 

Bibliografie 
Index