Notiunea de „infractiune rutiera” este o creatie doctrinara si jurisprudentiala. Legislatia in materie nu foloseste acest concept, insa, indiscutabil, termenul vizeaza acte, fapte, omisiuni, intr-un cuvant manifestari obiective care genereaza evenimente rutiere ce, prin natura lor, aduc afecteaza valori sociale importante ocrotite de lege. Totodata, conceptul se refera la reglementarile normative prin care sunt incriminate fapte in legatura cu circulatia pietonilor si a autovehiculelor pe drumurile publice.

Jurisprudenta in materie releva cel putin doua aspecte importante: ponderea ridicata pe rolul instantelor a infractiunilor comise de participantii la traficul rutier, dar si caracterul neunitar al interpretarii conferite unor texte de lege si, implicit, al solutiilor pronuntate.

Aceasta editie completeaza editia anterioara cu aspecte teoretice noi, relevante, cum ar fi problematica individualizarii judiciare a pedepselor, stabilirea despagubirilor pentru prejudiciul moral, aplicarea dispozitiilor art. 181 C.pen. si, nu in ultimul rand, o scurta analiza a semnificatiilor constitutionale ale dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008. In raport cu noile spete cuprinse in culegere, exista considerente teoretice care completeaza problematica abordata initial.

Jurisprudenta selectata continua expunerea sintetica a celor mai relevante solutii de speta pronuntate de instantele din toata tara, in perioada 2009 – 2013, iar cazuistica prezentata in editia anterioara a culegerii, este redata rezumativ in ultimul capitol.

Prezenta editie a lucrarii aduce, in atentia celor interesati, numeroase elemente noi:
•    144 de spete noi din perioada 2009-2013;
•    considerente teoretice si aspecte de practica judiciara neunitara;
•    cazuistica editiei anterioare rezumata.