Dreptul proprietatii intelectuale poate fi descris ca fiind acel ansamblu de norme juridice prin care sunt recunoscute anumite lucruri incorporale de natura informationala sau expresiva si prin care acestea sunt protejate, fie indirect, ca lucruri asupra carora exista interese legitime, prin intermediul unor specii de raspundere delictuala, fie direct, ca bunuri apropriate prin drepturi subiective de proprietate intelectuala.
Cartea de fata analizeaza, cu precadere, trei teme: protectia inventiilor prin brevet, protectia marcilor si drepturile de autor. In cadrul paginilor dedicate acestor teme principale, veti gasi insa referiri si la alte elemente ale proprietatii intelectuale, acestea fiind prezentate ca forme alternative sau, uneori, ca forme aditionale de protectie, fie in raport cu brevetul (e.g., certificatul de model de utilitate), fie in raport cu drepturile de autor (e.g., desenele si modelele), fie in raport cu ambele (secretul comercial).
Cursul este adresat, in primul rand, studentilor facultatilor de drept. Insa, o asemenea lucrare ar trebui sa intereseze, in egala masura, si pe juristii practicieni, in special pe avocati.
Iata cateva motive pentru care merita sa cititi paginile acestei carti:
Traind intr-o lume tot mai tehnologizata, este firesc sa stim mai multe despre inventii, despre marci, despre opere, despre secrete comerciale si despre alte obiecte ale proprietatii intelectuale. Ele indica directia de astazi a progresului umanitatii. Revolutia informationala, a incorporalului, este acum ceea ce revolutia industriala a fost in secolul XIX. La nivelul economiei nationale, al celei europene, al celei globale, precum si la nivelul intreprinderilor, privite individual, ponderea acestor obiecte este deja enorma si se afla in expansiune.
Apoi, ca juristi, este avantajos sa ne preocupe dreptul proprietatii intelectuale. Daca nu pentru frumusetea materiei, cel putin dintr-un motiv pragmatic: resursele economice ale destinatarilor dreptului – deci, ale celor pe care fiecare dintre noi ii slujim – se concentreaza, tot mai mult, in arii de activitate vizate de proprietatea intelectuala. Asadar, cererea pentru aceia care pot manui dreptul proprietatii intelectuale este tot mai mare. El nu este, insa, usor de manevrat. Este tehnic, amplu, cu multe detalii si cu putin spatiu lasat pentru improvizatie. Cei ce il studiaza temeinic, deci, au un avantaj competitiv insemnat.
In fine, citind acest curs, veti descoperi ca el a fost conceput ca o harta pentru un teritoriu frumos, dar complicat; o harta deosebit de utila pentru ca, pe de-o parte, elimina din peisaj suficiente amanunte care, daca ar fi prezente, ar conduce la blocaj inca de la primul pas, dar, de cealalta parte, ilustreaza exact si intotdeauna cu exemple vii, din jurisprudenta reala a instantelor europene si nationale, elementele esentiale pentru navigare.
I. INTRODUCERE
II. PROTECTIA INVENTIEI PRIN BREVET
1. Conditiile de brevetare
1.2. Noutatea
1.3. Activitatea inventiva
1.4. Aplicabilitatea industriala
1.5. Inventii excluse de la brevetare
2. Subiectele protectiei. Persoanele indreptatite la eliberarea brevetului
2.1. Regula si nuantele: inventia apartine inventatorului; ubicuitatea sub aspectul aparitiei si sub aspectul folosintei
2.2. Regimul special si in parte derogator al inventiilor realizate de salariati
3. Continutul protectiei
3.1. Obiectul protectiei
3.2. Prerogativele titularului de brevet
3.3. Intinderea in timp si in spatiu a protectiei
3.4. Principalele exceptii si limite ale protectiei
4. Dinamica dreptului de proprietate intelectuala decurgand din brevet
4.1. Cesiunea de brevet
4.2. Licenta de brevet
5. Incetarea protectiei decurgand din brevet
5.1. Renuntarea
5.2. Decaderea
5.3. Revocarea
5.4. Nulitatea
6. Unele alternative la brevet – certificatul de model de utilitate si secretul comercial
III. PROTECTIA MARCILOR
1. Notiunea si functiile marcii
2. Conditii de fond pentru obtinerea certificatului de inregistrare a marcii
2.1. Conditiile de fond absolute
2.2. Conditiile de fond relative
3. Continutul protectiei: prerogativele titularului marcii
3.1. Conditii comune pentru activarea prerogativelor titularului de marca
3.2. Prerogativele titularului de marca incidente cand tertul foloseste semnul pentru a distinge produse sau servicii – art. 39 alin. (2) lit. a), b), c)
3.3. Prerogativele titularului de marca incidente cand tertul foloseste semnul in alt scop decat acela de a distinge produse/servicii – art. 39 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 84/1998
3.4. Prerogative preventive
4. Limitarile protectiei
4.1. Limitarea ce decurge din neutilizarea marcii reclamantului [art. 40 alin. (1) din Legea nr. 84/1998]
4.2. Limitari in cazul in care semnul acuzat este o marca subsecventa, ce nu (mai) poate fi anulata in conditiile art. 56 alin. (3), art. 58 si art. 59 din Legea nr. 84/1998 [art. 40 alin. (3) Legea nr. 84/1998]
4.3. Limitarile decurgand din libertatea de circulatie a marfurilor si de prestare a serviciilor
5. Incetarea protectiei marcii
5.1. Renuntarea si expirarea termenului
5.2. Decaderea pentru neutilizare
5.3. Decaderea pentru degenerarea marcii
5.4. Decaderea pentru ca marca a devenit inselatoare
5.5. Decaderea pentru motive ce tin de persoana titularului
5.6. Decaderea pentru neplata taxei de reinnoire
5.7. Nulitatea
IV. DREPTURILE DE AUTOR
1. Obiectul protectiei
2. Subiectele protectiei
3. Drepturile nepatrimoniale de autor
4. Drepturile patrimoniale de autor
5. Exceptii si limite ale drepturilor patrimoniale de autor
