Lucrarea de față reprezintă o provocare de a înțelege dreptul internațional public ca pe o entitate dinamică, în care se reflectă SCHIMBAREA.

Există o societate internațională? Dar un drept aplicabil acesteia? Care este originea dreptului internațional public? Putem vorbi despre un drept internațional independent de existența statului și a națiunilor? Care este rolul individului în dreptul internațional public? Sunt doar câteva dintre numeroasele întrebări care vă invită să le aflați răspunsul în cele unsprezece capitole ale cursului Drept internațional public. De asemenea, exercițiile pentru seminar de la sfârșitul fiecărui capitol dau posibilitatea unei aprofundări logice și sistematice a materiei.

Aflată la cea de a treia ediție, revăzută și amplu adăugită – pentru a reflecta ultimele dezvoltări în materie –, îmbogățită cu jurisprudența internațională, doctrina și legislația ultimilor ani, cartea Drept internațional public este adresată cu precădere studenților, dar poate fi utilă oricărui profesionist al dreptului care manifestă interes pentru problematica abordată.

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

§1. Definiția dreptului internațional public
§2. Particularitățile și natura dreptului internațional public
§3. Dreptul internațional public și dreptul intern
§4. Dreptul internațional public și dreptul internațional privat. Dreptul transnațional
§5. Diviziuni (ramuri) ale dreptului internațional public
§6. Repere în dezvoltarea istorică a dreptului internațional public
6.1. Antichitatea
6.2. Evul Mediu
6.3. Epoca dreptului internațional modern
§7. Teoriile dreptului internațional. Dreptul internațional și teoriile relațiilor internaționale
7.1. Teoriile specifice dreptului internațional
7.2. Dreptul internațional și teoriile specifice relațiilor internaționale

CAPITOLUL 2. IZVOARELE DREPTULUI INTERNAȚIONAL PUBLIC

§1. Noțiunea și sfera izvoarelor dreptului internațional public
§2. Tratatul internațional
§3. Cutuma internațională
§4. Principiile generale de drept
§5. Principiile dreptului internațional public
5.1. Aspecte generale
5.2. Principiul nerecurgerii la forță sau la amenințarea cu forța
5.3. Principiul soluționării pe cale pașnică a diferendelor internaționale
5.4. Principiul neamestecului în treburile interne sau al neimixtiunii
5.5. Principiul cooperării
5.6. Principiul autodeterminării popoarelor
5.7. Principiul egalității suverane a statelor
5.8. Principiul pacta sunt servanda
5.9. Principiul inviolabilității frontierelor
5.10. Principiul integrității teritoriale
5.11. Principiul respectării drepturilor omului
§6. Echitatea
§7. Mijloacele auxiliare de determinare a normelor dreptului internațional
7.1. Jurisprudența
7.2. Doctrina
§8. Alte izvoare ale dreptului internațional public
8.1. Actele organizațiilor internaționale
8.2. Actele unilaterale ale statelor
§9. Ierarhia normelor în dreptul internațional public. Ius cogens

CAPITOLUL 3. SUBIECTELE DREPTULUI INTERNAȚIONAL PUBLIC

§1. Introducere. Despre personalitate în dreptul internațional public
§2. Statele – subiecte primare ale dreptului internațional public
2.1. Criteriile de identificare a statelor în dreptul internațional
2.2. Suveranitatea și egalitatea statelor
2.3. Elementele statului
2.4. Unele tipuri speciale de state în dreptul internațional contemporan
2.5. Recunoașterea internațională a statelor și a guvernelor
2.6. Succesiunea statelor
§3. Organizațiile internaționale interguvernamentale – subiecte derivate ale dreptului internațional public
3.1. Introducere
3.2. Personalitatea juridică internațională a organizațiilor internaționale
3.3. Structura organizațiilor internaționale
3.4. Membrii organizațiilor internaționale
3.5. Organizația Națiunilor Unite
§4. Popoarele și mișcările de eliberare națională
4.1. Popoarele
4.2. Mișcările de eliberare națională
§5. Organizațiile internaționale nonguvernamentale
§6. Societățile transnaționale
§7. Individul în dreptul internațional public

CAPITOLUL 4. POPULAȚIA ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL PUBLIC

§1. Populația ca element constitutiv al statului
§2. Cetățenia
2.1. Noțiune. Convenția europeană privind cetățenia
2.2. Dobândirea cetățeniei
2.3. Pierderea cetățeniei
2.4. Conflictele pozitive și conflictele negative de cetățenie
§3. Regimul juridic al străinilor
§4. Protecția diplomatică
§5. Categorii speciale: regimul refugiaților și al persoanelor strămutate
§6. Azilul teritorial

CAPITOLUL 5. PROTECȚIA INTERNAȚIONALĂ A DREPTURILOR OMULUI

§1. Primele preocupări pentru protecția drepturilor omului
§2. Sistemul de protecție a drepturilor omului în cadrul Organizației Națiunilor Unite
2.1. Carta Organizației Națiunilor Unite
2.2. Declarația Universală a Drepturilor Omului
2.3. Pactele internaționale privind drepturile omului
2.4. Alte convenții ale Organizației Națiunilor Unite privind drepturile omului
2.5. Procedurile extra‑convenționale de protecție a drepturilor omului la nivelul Organizației Națiunilor Unite
§3. Sistemul european de protecție a drepturilor omului
3.1. Protecția drepturilor omului în cadrul Consiliului Europei
3.2. Protecția drepturilor omului în cadrul Uniunii Europene
3.3. Protecția drepturilor omului în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa
§4. Sistemul interamerican de protecție a drepturilor omului
§5. Sistemul african de protecție a drepturilor omului
§6. Carta arabă a drepturilor omului
§7. Probleme speciale ale dreptului internațional al drepturilor omului: protecția minorităților
7.1. Considerații generale
7.2. Noțiunea de „minorități”
7.3. Instrumente juridice internaționale din dreptul internațional al drepturilor omului pentru protecția minorităților (Sistemul Organizației Națiunilor Unite)
7.4. Instrumente adoptate de Consiliul Europei în materia protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale

CAPITOLUL 6. TERITORIUL ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL PUBLIC

§1. Noțiunea de „teritoriu” și elementele acestuia. Suveranitatea teritorială
§2. Dobândirea și modificarea titlului asupra teritoriului
2.1. Considerații introductive
2.2. Modalități de dobândire a titlului asupra teritoriului
2.3. Modificarea teritoriului
§3. Delimitarea teritoriului și regimul juridic al unor spații în dreptul internațional public
3.1. Frontierele
3.2. Fluviile, lacurile și canalele maritime internaționale
3.3. Dreptul mării
3.4. Spațiul aerian
3.5. Spațiul cosmic
3.6. Antarctica și Arctica

CAPITOLUL 7. JURISDICȚIA STATELOR ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL PUBLIC

§1. Jurisdicția statelor
1.1. Jurisdicția civilă
1.2. Jurisdicția penală
§2. Imunitatea statelor și a organizațiilor internaționale
2.1. Imunitatea statelor
2.2. Imunitatea organizațiilor internaționale
§3. Imunitățile și privilegiile diplomatice
3.1. Concepte‑cheie ale dreptului diplomatic
3.2. Imunitățile și privilegiile diplomatice
§4. Considerații generale privind relațiile consulare și dreptul consular. Imunitățile și privilegiile consulare

CAPITOLUL 8. TRATATUL INTERNAȚIONAL. INTRODUCERE ÎN DREPTUL TRATATELOR

§1. Considerații generale
1.1. Definiția și clasificarea tratatelor
1.2. Codificarea dreptului tratatelor
§2. Încheierea tratatelor
2.1. Condiții de fond și de formă ale tratatelor
2.2. Etapele încheierii tratatelor internaționale
2.3. Intrarea în vigoare a tratatelor
2.4. Înregistrarea tratatelor internaționale
2.5. Legislația română privind încheierea tratatelor
§3. Rezervele la tratate
§4. Respectarea și aplicarea tratatelor de către statele părți
§5. Efectele tratatelor față statele terțe
§6. Modificarea tratatelor
§7. Încetarea și suspendarea aplicării tratatelor
§8. Nulitatea tratatelor
§9. Interpretarea tratatelor

CAPITOLUL 9. INTRODUCERE ÎN DREPTUL INTERNAȚIONAL UMANITAR

§1. Scurte considerații istorice
§2. Dreptul internațional umanitar contemporan
2.1. Considerații generale
2.2. Izvoarele dreptului umanitar
2.3. Principiile dreptului umanitar
2.4. Câmpul de aplicare a dreptului umanitar. Distincția dintre conflictele armate internaționale și cele non‑internaționale
2.5. Categorii de persoane și bunuri protejate de dreptul umanitar
2.6. Metode și mijloace (arme) de purtare a războiului interzise de dreptul umanitar
2.7. Aplicarea dreptului umanitar

CAPITOLUL 10. RĂSPUNDEREA INTERNAȚIONALĂ

§1. Răspunderea internațională a statelor
1.1. Considerații generale
1.2. Temeiul răspunderii internaționale a statelor
1.3. Condițiile și principiile răspunderii internaționale a statului
1.4. Circumstanțele/Cauzele care înlătură caracterul ilicit al faptului internațional
1.5. Conținutul răspunderii internaționale a statelor
§2. Răspunderea internațională a indivizilor. Dreptul internațional penal
2.1. Ce este dreptul internațional penal?
2.2. Crimele de drept internațional
2.3. Delictele de drept internațional (delicta iuris gentium)
2.4. Tribunalele penale internaționale

CAPITOLUL 11. SOLUȚIONAREA PAȘNICĂ A DIFERENDELOR INTERNAȚIONALE

§1. Noțiunea de diferend internațional
§2. Principii aplicabile soluționării diferendelor internaționale
§3. Mijloace non‑jurisdicționale de soluționare pașnică a diferendelor internaționale
3.1. Negocierea
3.2. Bunele oficii
3.3. Medierea
3.4. Ancheta
3.5. Concilierea
§4. Mijloace jurisdicționale de soluționare a diferendelor internaționale
4.1. Arbitrajul internațional
4.2. Curtea Internațională de Justiție
§5. Soluționarea pașnică a diferendelor în cadrul Organizației Națiunilor Unite
5.1. Adunarea Generală
5.2. Consiliul de Securitate
5.3. Secretarul General