Dupa modelul codurilor comentate si adnotate, cartea prezinta jurisprudenta CEDO la zi (24 martie 2009) in materia accesului la justitie. Cele mai noi hotarari impotriva Romaniei sunt incluse printre cele peste 220 de cauze rezumate. Lucrarea este conceputa pentru a fi un instrument util in practica: dupa o prezentare sintetica a principiilor stabilite de Curte intr-o anumita chestiune sunt redate hotarari rezumate ce aplica principiile respective in diferite circumstante de fapt.
Intr-un context dominat de dezbaterea si adoptarea Codurilor, dupa o scurta expunere a teoriei generale a dreptului de acces, cartea analizeaza aprofundat jurisprudenta in materie, incercand sa raspunda la diverse intrebari, printre care:
TAXELE DE TIMBRU contravin CEDO? In functie de ce criterii stabileste Curtea daca o taxa incalca sau nu dreptul de acces? Care sunt cele mai mici taxe ce au condus totusi la incalcare? Ce garantii trebuie sa asigure sistemul intern in materia taxelor de timbru? Ce obligatii revin instantelor nationale si in ce conditii?
PRESCRIPTIA extinctiva este o limitare acceptata? In ce conditii? Exista termene de prescriptie prea scurte? De la ce moment ar trebui sa curga termenul? Aplicarea practica - spre exemplu ridicarea si admiterea exceptiei intr-un stadiu prea inaintat al dosarului - poate pune probleme?
AUTORITATEA DE LUCRU JUDECAT este garantata de Conventie? In ce situatii apar probleme? Schimbarea ulterioara a cadrului legal pune probleme din acest punct de vedere? Ce hotarari beneficiaza de autoritate? Numai dispozitivul are autoritate de lucru judecat?
Lipsa CAPACITATII procesuale, lipsa CALITATII procesuale sau lipsa INTERESULUI sunt acceptate de Curte? In ce cazuri se regasesc in jurisprudenta Curtii?
CITAREA SI COMUNICAREA actelor de procedura pot pune probleme din perspectiva dreptului de acces? Ce forme de citare sunt acceptate? In ce conditii se poate dispune citarea prin publicitate? Ce obligatii incumba autoritatilor? Diligenta partilor este importanta?
DEPLINA JURISDICTIE A INSTANTEI pentru toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei pune o problema din perspectiva accesului la justitie? Dar conflictul lex specialis - lex generalis? Care este solutia Curtii cu privire la controlul jurisdictional al actelor administrative?###
In ce conditii se admite limitarea accesului prin IMUNITATEA de jurisdictie - parlamentara, a statului, a unor organizatii internationale, sau a unor categorii socio-profesionale (politisti, judecatori)?
APLICAREA RETROACTIVA A LEGII intr-un proces in curs poate sa fie analizata din perspectiva dreptului de acces? Este ea acceptata de Curte? Care sunt motivele cele mai invocate de state pentru a justifica asemenea interventii legislative?
Acordarea ASISTENTEI JUDICIARE gratuite este obligatorie si pentru persoanele juridice? Poate fi conditionata acordarea asistentei in cazul persoanelor fizice? Raspunde statul pentru calitatea serviciilor avocatului? Exista obligatia instantelor de a interveni din oficiu pentru a asigura efectivitatea asistentei?
ACCESUL LA INSTANTELE SUPERIOARE poate fi supus unor conditii diferite? Se admite filtrarea recursurilor? Dar reprezentarea obligatorie de avocati specializati? Care sunt factorii avuti in vedere de Curte? Ce probleme au ridicat temenele de introducere a cailor de atac? Ce tipuri de conditii de admisibilitate a unei cai de atac sunt admise in jurisprudenta Curtii?
In ce conditii CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC aduc atingere securitatii juridice? Numai daca sunt introduse de un oficial al statului care nu a fost parte la proces? Daca sunt introduse de parte, se poate admite o asemenea cale pentru a inlatura un "defect fundamental" al hotararii atacate? Care sunt "defectele fundamentale" acceptate sau neacceptate pana acum de Curte?
ALTE PROBLEME care sunt analizate de Curte din perspectiva dreptului de acces: divergente de jurisprudenta cu privire la admisibilitatea unei cai de atac, complexitatea procedurilor si imprevizibilitatea interpretarii unor norme, refuzul arbitrar de a adresa o intrebare preliminara, lasarea dosarului in nelucrare, pierderea dosarului si lipsa reconstituirii, imposibilitatea identificarii celorlalte parti, lipsa accesului la documente esentiale, neexaminarea unor capete de cerere, etc.
Scrisa de un practician cu o bogata experienta in domeniul CEDO (fost judecator, membru al echipei Agentului Guvernului pentru reprezentarea in fata CEDO, jurist la Curtea Europeana, in prezent avocat si formator la Institutul National al Magistraturii la materia "Jurisprudenta CEDO") cartea se adreseaza in primul rand practicienilor. Nu cauta sa creeze teorii si nu incearca sa ofere explicatii detaliate de ce Curtea a ales o anumita solutie si nu alta intr-o cauza data. Intentia autorului a fost sa ofere o imagine suficient de generala pentru a putea cuprinde diversitatea problemelor puse de accesul la justitie si totusi suficient de precisa pentru a fi de folos in viata de zi cu zi a unui practician in domeniu.
