Elemente de Dreptul inteligenței artificiale (DIA) anunța, pledeaza și prefigureaza o noua ramura de drept și inedita disciplina științifica: Dreptul inteligenței artificiale (DIA). Se afirma, pe buna dreptate, ca dreptul are oroare de vid și, de aceea, și DIA ar exista dintotdeauna. Era suficient, așadar, sa se aplice la noul obiect aparut – IA – regulile reieșite din dreptul comun și drepturile speciale, respectiv ansamblul dreptului public, civil și penal, cu precadere normele pertinente din regimul raspunderii, securitații produselor, dreptul protecției datelor cu caracter personal, dreptul proprietații intelectuale, dreptul consumatorului, cel aplicabil serviciilor digitale ș.a. Totuși, asumându-și rolul de a surprinde și exprima specificul domeniului, Regulamentul (UE) 2024/1689, Convenția-cadru a Consiliului Europei privind IA și drepturile omului, democrația și statul de drept și reglementarile pe care le inspira și stimuleaza edictarea pot fi prezentate, de acum înainte, ca dreptul comun al unui obiect principal: Inteligența Artificiala și mizele sale. Iar unele drepturi speciale (aferente roboticii, vehiculelor autonome etc.) irup în diferite sectoare ale noilor realitați tehnologice, în timp ce principii și concepte noi se afirma. Dilema ultima devine aceea: daca inteligența umana a generat dreptul privind IA, cea artificiala ce drept va revendica?

   Elemente de Dreptul inteligenței artificiale (DIA) ridica asemenea dileme și ofera astfel o prima perspectiva juridica în România asupra provocarilor revoluției IA.

Prof. univ. dr. Mircea Duțu

Director emerit al Institutului de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu”

al Academiei Române

Președintele Universitații Ecologice din București