Nu aveti niciun articol in cosul de cumparaturi.

Noua Revista de Drepturile Omului Nr. 4/2016

ISBN/ISSN: 1841-4710
Editura: C.H. Beck
44,90 lei
40,41 lei
Disponibilitate: In stoc

Cel de-al patrulea numar al trimestrialului Noua Revista de Drepturile Omului pe anul 2016 contine trei materiale care implica problematica religioasa: articolul lui Emil Moise privitor la avatarurile inscrierii la ora de Religie si sinteza Iustinei Ionescu asupra jurisprudentei CNCD pe criteriul religiei; al treilea material, alcatuit din patru piese, documenteaza „lupta in justitie pentru drepturile cuplurilor de acelasi sex”, cu indiscutabila dimensiune religioasa.

Ponderea pe care o capata subiectul religiei in paginile trimestrialului este doar un efect modest a ceea ce se intampla in viata reala. Profesorul Emil Moise a investigat presiunea care se exercita asupra parintilor ortodocsi si a copiilor lor pentru ca ultimii sa frecventeze ora de Religie, in ciuda vointei lor, si a descoperit proportiile de masa ale fenomenului. Presiunea se regaseste in forme institutionale, precum angajarea unor absolventi de Teologie pe pozitii de functionari publici cu competente in domenii in care bisericile si statul intra in conflict. Sau prin acreditarea unei organizatii precum Asociatia Parinti pentru Ora de Religie (APOR), sa activeze in scoli si in institutiile Ministerului Educatiei si Cercetarii. Or, APOR a fost infiintata, organizata si finantata de catre Biserica Ortodoxa Romana pentru a lupta impotriva Deciziei Curtii Constitutionale din 12 noiembrie 2014, considerata de BOR „discriminatorie si umilitoare”. Se adauga interventiile inspectorilor, directorilor si cadrelor didactice care, pentru a-i determina pe parinti sau elevii majori sa se inscrie la ora de Religie, anunta ca daca nu o fac, preotul nu ii va mai casatori; ori ca nu se stie ce se va intampla cu copiii lor in timpul orei devenite „libere”; sau vor avea de suferit intrucat media generala va fi mai mica; ori ca daca au facut Religia in primul semestru, este obligatoriu sa o urmeze si in cel de al doilea; si ca nevenind la ora confesionala, copiii vor gasi absentele trecute in catalog; cand parintii au refuzat cererea, unii profesori au solicitat copiilor sa o semneze.

Noua Revista de Drepturile Omului publica o a doua sinteza de jurisprudenta a CNCD – anterior, pe criteriul orientarii sexuale, acum, pe criteriul religiei. Un cercetator al sistemului de combatere a discriminarii sesizeaza imediat avantajul substantial al posibilitatii de a „contempla esenta” celor 82 de spete ale CNCD din perioada 2008-2015. Sinteza sugereaza seria de intrebari care ar directiona o viitoare cercetare de jurisprudenta. Cateva care apar evidente la prima citire.

De ce oare Colegiul Director a retinut discriminarea pe motive religioase in cazul unor emisiuni de televiziune, desi in mod constant si-a declinat competenta (lasand CNA sa hotarasca) in situatiile care reclamau imagini ori discursuri audio si video? In speta atribuirii complexului Hotelier Bradul din Covasna, Episcopiei Ortodoxe Romane a Covasnei si Harghitei. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii si-a declinat competenta materiala pe motiv ca nu poate anula un act normativ precum O.U.G. nr. 114/2013 – principiu stabilit de Curtea Constitutionala. Sa insemne aceasta neputinta CNCD de a hotari asupra caracterului discriminatoriu al unor fapte rezultand din norme discriminatorii, altfel decat prin formularea de critici si recomandari, cum a si facut-o in speta? Ar rezulta ca sistemul de combatere a discriminarii din Romania nu mai poate trata cazurile de discriminare indirecta. Cu doi ani inainte, CNCD a sanctionat primarul care a decis ridicarea unui zid, in Baia Mare, intre mai multe blocuri locuite de romi si strada principala. Hotararea a fost confirmata de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Si atribuirea Hotelului Bradul, si zidul sunt rezultatul unor decizii la nivel executiv. Poate diferenta de rang al normei sa justifice diferenta de tratament?

Tot la necompetenta materiala a apelat CNCD in cazul petitiilor care vizeaza situatia din penitenciare. Argumentul folosit de Colegiul Director ar fi existenta Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. Este adevarat ca art. 5 (1) al acestei legi prevede interzicerea oricarei forme de discriminare in timpul executarii pedepselor. Dar este greu sa se accepte ca CNCD sa scoata de sub veghea sa fenomenul discriminarii din sistemul penitenciar romanesc, pe motiv ca Administratia Nationala a Penitenciarelor are datoria sa combata discriminarea. Iata o categorie de spete care ar cere schimbarea grabnica a jurisprudentei CNCD.
In sfarsit (in economia acestui editorial) o mare tema ridica dificultatea CNCD de a trata, sau tentatia de a evita sa vada in neretrocedarea bunurilor apartinand Bisericii Unite cu Roma (Greco-Catolica) ceea ce reprezinta: una dintre cele mai flagrante, sistematice si indelungate actiuni cu caracter discriminatoriu din Romania, pe ansamblu si in amanunt.
Documentarul „Lupta in justitie pentru drepturile cuplurilor de acelasi sex” reproduce doua opinii asupra initiativei legislative de modificare a art. 48 din Constitutia Romaniei referitor la casatorie si alte doua, privind cererea de neconstitutionalitate formulata de sotii (ambii barbati) Relu Adrian Coman si Robert Clabourn Hamilton. Despre aceeasi problematica ne-am mai referit in Editorialul din NRDO nr. 2/2016.

Intre timp, marele succes al BOR de a aduna trei milioane de semnaturi, rezultat pus strategic sub egida Coalitiei pentru Familie, a stimulat ceea ce pare a fi atractia pentru statutul de actor suprem la scara nationala. Pe 25 noiembrie, Patriarhul Daniel a devenit gazda dublei sarbatoriri, a Constitutiei de la 1866 si a celei in vigoare, in urma unui aranjament foarte problematic din perspectiva simbolica, cu Curtea Constitutionala, cu Camera Deputatilor si cu Senatul. Doar refuzul presedintelui Klaus Iohannis de a intra in corul adunat sub bagheta Intaistatatorul BOR, a salvat demnitatea statului.

Dar mai problematice pentru viitorul drepturilor omului si democratiei romanesti sunt mezaliantele BOR la nivel international. Cu doua zile inainte de celebrarea de la Palatul Patriarhal, pe 23 noiembrie 2016, Patriarhul Daniel l-a primit in vizita de prezentare pe Valery Kuzmin, ambasadorul Federatiei Ruse in Romania. Diplomatul rus nu este primul ambasador care sa fi avut o vizita protocolara la Intaistatatorul BOR. Relevante in acest caz au fost accentele puse de convorbitori in mesajul transmis presei. Valery Kuzmin „a apreciat autoritatea morala a Bisericii in promovarea valorilor religioase si in apararea familiei traditionale”, iar Patriarhul a subliniat „relatiile fratesti dintre Biserica Ortodoxa Romana si Biserica Ortodoxa Rusa”, valoroase mai ales intr-o lume „aflata intr-un profund proces de secularizare”. Schimbul de declaratii nu doar protocolare a fost precedat de intalnirea, la Moscova, a delegatilor Patriarhului Daniel cu cei ai Patriarhului Kiril al Rusiei. Ambasada Rusiei la Bucuresti a ales sa noteze, din schimbul de vederi al imputernicitilor, recunoasterea legaturilor puternice dintre manastirile rusesti si romanesti. Acestea ar sprijini imbunatatirea relatiilor dintre cele doua state.

Biserica Ortodoxa Romana si cea Rusa promoveaza aceeasi viziune asupra drepturilor LGBT si a drepturilor reproductive, asupra raporturilor dintre datorii si libertati, dar si asupra modelului lor de stat, mult mai aproape de unul autoritar, decat unul de tipul democratiei occidentale. Regimul lui Putin gaseste in BOR cel mai important cal troian prin care sa aduca Romania in propriul sau proiect „civilizational”. Intr-un asemenea context, celebrarea celor doua constitutii pe 25 noiembrie a.c., cea din 1866, a modernizarii statului, si cea din 1991, a re-constructiei liberale, tocmai la Palatul Patriarhiei, pare un mesaj ironic.

NRDO

Detalii tehnice
Data Aparitiei 20 ian. 2017
Categorie generala Periodice
Numar Pagini 180
Format Carte brosata