In contextul evolutiei jurisprudentei constitutionale, analiza raportului dintre dreptul civil si cel constitutional reprezinta o necesitate pentru teoria si practica dreptului, doctrina franceza si cea romaneasca acordand spatii din ce in ce mai extinse deciziilor instantelor constitutionale ce includ referiri la principiile dreptului civil. Diversitatea punctelor de vedere asupra acestui fenomen este insa de natura a introduce in limbajul juridic notiuni ale caror contururi nu sunt mereu precizate, de unde necesitatea unor studii interdisciplinare prin care sa fie identificate si analizate elementele si notiunile juridice care sustin raportul dintre civil si constitutional.
   Stabilind premisele unei analize concentrate in jurul notiunii de fundament constitutional al dreptului civil, lucrarea propune o metoda de cercetare pentru stabilirea existentei notiunii de fundament constitutional prin sublinierea procesului prin care constructia acesteia in cadrul teoriilor pozitiviste permite intelegerea elaborarii fundamentelor constitutionale, ca proces istoric ce precizeaza pozitia drepturilor individului ca element central al acestora.
   Analiza fundamentelor constitutionale in jurisprudenta constitutionala permite diferentierea dintre procesul de constitutionalizare, ca rezultat al actiunii instantelor constitutionale, si fundamentul constitutional. Este subliniata, in acelasi timp, existenta a doua aspecte ale fenomenului constitutionalizarii dreptului civil, sub forma unei transformari a continutului acestei ramuri si a atribuirii unei valori constitutionale principiilor sale.