Nu aveti niciun articol in cosul de cumparaturi.

Transplant constitutional si constitutionalism in Romania moderna 1802-1866

Autor: Manuel Gutan
ISBN/ISSN: 978-606-678-239-5
Editura: Hamangiu
43,35 lei
36,85 lei
Disponibilitate: In stoc

Analiza evolutiilor ideologice, institutionale si politice este relevanta pentru o abordare contextualizata a constitutionalismului romanesc in secolul al XIX-lea, dar este departe de a contura intreaga complexitate a traditiei constitutionale romanesti. Pentru o mai buna intelegere, este necesar un demers explicativ care sa ia in considerare relatiile intime intre ideile constitutionale, institutiile si practicile constitutionale. Esentiala este constientizarea faptului ca toate acestea sunt unite prin intermediul transplantului constitutional. Cum constitutionalismul romanesc modern a fost departe de a fi o manifestare, cel putin in ceea ce priveste ideile si institutiile, el a fost creatia unui import constitutional. Prin urmare, modernizarea prin transplantare este una dintre cele mai remarcabile trasaturi ale traditiei constitutionale romanesti. Tocmai de aceea, in aceasta lucrare vom incerca sa raspundem unor probleme sensibile in ceea ce priveste: de ce constitutionalismul roman modern a fost construit prin import masiv de idei si institutii constitutionale din afara; care a fost impactul asupra societatii romanesti a modului in care aceste idei si institutii au fost importate; de ce acest transplant ar putea fi corect etichetat ca irational; care a fost reactia critica a intelectualitatii romanesti impotriva transplantului constitutional irational?

In esenta, vom incerca sa demonstram urmatoarele posibile raspunsuri: constitutionalismul roman modern a fost construit prin import constitutional masiv; ca, din pricina cauzelor si actorilor sai, importul constitutional a fost in general irational; irationalitatea transplantului a dat nastere unei critici intelectuale intense, denumita „teoria formelor fara fond”, si faptul ca aceasta critica a fost in mod pertinent confirmata de esecul transplantului constitutional la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

  • Capitolul I. Introducere
    • Secţiunea 1. De ce transplantul constituţional?
    • Secţiunea a 2-a. Consideraţii metodologice
      • §1. Obiectul cercetării
      • §2. Metodologia cercetării
  • Capitolul al II-lea. Introducere în teoria transplantului juridic
    • Secţiunea 1. Drept comparat şi transplant juridic
    • Secţiunea a 2-a. E posibil să importăm? Posibilitatea transplantului juridic
    • Secţiunea a 3-a. Fenomenologia transplantului juridic
      • §1. Cine importă? Actorii importului juridic
      • §2. De ce importăm? Cauzele importului juridic
        • 2.1. Cauzele subiective ale importului juridic
        • 2.2. Cauzele obiective ale importului juridic
    • Secţiunea a 4-a. Ce importăm şi în ce cantitate? Obiectul importului juridic
    • Secţiunea a 5-a. De unde importăm? Modelele importului juridic
    • Secţiunea a 6-a. Prin ce tehnici importăm? Mecanismele importului juridic
    • Secţiunea a 7-a. Cum importăm? Modalităţile transplantului juridic
    • Secţiunea a 8-a. În ce scop importăm? Finalităţile transplantului juridic
    • Secţiunea a 9-a. Care sunt consecinţele? Efectele importului juridic
    • Secţiunea a 10-a. Cum ar trebui să importăm? Transplantul juridic de succes
      • §1. Transplantul juridic între succes şi insucces
      • §2. Modele ale transplantului juridic de succes
    • Secţiunea a 11-a. Precizări metodologice
  • Capitolul al III-lea. Avatarurile constituţionalismului contemporan şi teoria transplantului constituţional de succes
    • Secţiunea 1. Constituţionalismul contemporan între cultură constituţională şi transplant constituţional
      • §1. Constituţionalism şi cultură constituţională
      • §2. Constituţionalism şi transplant constituţional
    • Secţiunea a 2-a. Constituţionalism şi inginerie culturală
    • Secţiunea a 3-a. Constituţionalism şi incoerenţă constituţională
    • Secţiunea a 4-a. Concluzii
  • Capitolul al IV-lea. Constituţionalism şi modele constituţionale în Europa secolului al XIX-lea
    • Secţiunea 1. Constituţionalismul modern liberal
      • §1. Drepturile şi libertăţile omului
      • §2. Suveranitatea naţională
      • §3. Guvernământul reprezentativ şi democraţia
      • §4. Limitarea puterii statale şi separaţia puterilor în stat
        • 4.1. Teoria „clasică” a separaţiei puterilor în stat
          • 4.1.1. Eroarea lui Montesquieu
          • 4.1.2. Excepţii şi corecţii
          • 4.1.3. Separaţia strictă a puterilor şi mecanismele de checks and balances
          • 4.1.4. Colaborarea puterilor în stat
          • 4.1.5. A treia putere în stat?
        • 4.2. Re-lectura textului lui Montesquieu
          • 4.2.1. Perspectiva „revoluţionară” a lui Eisenmann
          • 4.2.2. Michel Troper
        • 4.3. Separaţia puterilor în stat în literatura angloamericană
          • 4.3.1. Cu sau fără Montesquieu?
          • 4.3.2. M.C.J. Vile
        • 4.4. Concluzii
        • 4.5. Impactul asupra problematicii transplantului constituţional românesc
      • §5. Constituţionalism şi constituţie
        • 5.1. Constituţie normă, constituţie limită, constituţie ordine
        • 5.2. Supremaţia constituţiei
      • §6. Supremaţia legii sau statul de drept
    • Secţiunea a 2-a. Modelul constituţionalismului modern francez
    • Secţiunea a 3-a. Modelele constituţionale europene
      • §1. Modelul constituţional francez
      • §2. Modelul constituţional belgian
      • §3. Modelul constituţional englez
    • Secţiunea a 4-a. Elita politică românească între constituţionalismul naţional(ist) şi constituţionalismul universal
      • §1. Constituţionalism raţional şi constituţionalism organic
      • §2. Constituţionalism liberal şi constituţionalism naţional( ist)
  • Capitolul al V-lea. Premisele ideologice ale Revoluţiei de la 1848 şi influenţele constituţionalismului vest-european
    • Secţiunea 1. Proiecte de reformă în perioada preregulamentară (1802-1830)
      • §1. Suveranitatea naţională şi guvernământul reprezentativ
      • §2. Monarhia
      • §3. Separaţia puterilor în stat
      • §4. Drepturile şi libertăţile omului
      • §5. Constituţia normă
    • Secţiunea a 2-a. Constituţia Cărvunarilor (1822)
      • §1. Drepturile şi libertăţile omului
      • §2. Guvernământul reprezentativ
      • §3. Separaţia puterilor în stat
      • §4. Un constituţionalism liberal românesc incipient?
    • Secţiunea a 3-a. Regulamentele Organice (1831-1832)
      • §1. Transplant constituţional voluntar sau imperialism juridic?
      • §2. Influenţele constituţionalismului francez: 1791 şi/sau 1814?!
      • §3. Monarhia constituţionalizată v. Monarhia constituţională?
      • §4. Guvernământul reprezentativ
      • §5. Drepturile şi libertăţile omului
      • §6. Separaţia puterilor în stat
        • 6.1. Separaţia puterilor în stat în literatura istorico-juridică
        • 6.2. Monarhia constituţională sau (auto)limitată
      • §7. Liberalismul Regulamentelor Organice
      • §8. Regulamentele Organice între iritare (culturală) şi adaptare
    • Secţiunea a 4-a. Proiectul de constituţie al lui Ion Câmpineanu (1838)
    • Secţiunea a 5-a. Proiectul de constituţie al lui Leonte Radu (1839)
    • Secţiunea a 6-a. Concluzii
  • Capitolul al VI-lea. Revoluţia de la 1848 şi incertitudinile instituţionale ale constituţionalismului românesc
    • Secţiunea 1. Proiectele de reformă şi proclamaţiile Revoluţiei de la 1848 în Ţara Românească şi Moldova
      • §1. Drepturile şi libertăţile omului
      • §2. Suveranitatea naţională şi guvernământul reprezentativ
      • §3. Separaţia puterilor în stat
    • Secţiunea a 2-a. Proclamaţia de la Islaz (9/21 iunie 1848)
      • §1. Ce există
      • §2. Ce au văzut alţii
      • §3. Ce am văzut noi
      • §4. Ce rezultă?
    • Secţiunea a 3-a. Proiectul de constituţie al lui Kogălniceanu din august 1848
      • §1. Proiectul de constituţie de la 1848 al lui Mihail Kogălniceanu în perspectiva istoriografiei dreptului public românesc
        • 1.1. Izvoarele interne şi externe ale proiectului de constituţie
        • 1.2. Analiza critică a perspectivei istoriografiei româneşti
      • §2. Constituţia celei de-a doua Republici franceze (1848)
      • §3. Un exerciţiu nereuşit de import constituţional
        • 3.1. Puterea executivă
        • 3.2. Puterea legislativă
        • 3.3. Puterea judecătorească
        • 3.4. Separaţia puterilor în stat şi regimul politic
      • §4. Un model de incoerenţă constituţională
    • Secţiunea a 4-a. Concluzii
  • Capitolul al VII-lea. Convenţia de la Paris din 1858
    • Secţiunea 1. Dezbaterile Adunărilor ad-hoc din Moldova şi Ţara Românească (1857)
      • §1. Monarhia constituţională parlamentară
      • §2. Suveranitatea naţională şi guvernământul reprezentativ
      • §3. Drepturile şi libertăţile omului
      • §4. Separaţia puterilor în stat
      • §5. Constituţia autonomie
      • §6. Importul constituţional raţional
      • §7. Concluzii
    • Secţiunea a 2-a. Convenţia de la Paris (1858)
      • §1. Influenţele externe
      • §2. Convenţia de la Paris, Constituţia franceză de la 1852 şi Constituţia belgiană de la 1831 – scurtă comparare instituţional-principială
        • 2.1. Principiile de organizare constituţională şi instituţii comune Convenţiei de la Paris şi Constituţiei franceze de la 1852
        • 2.2. Diferenţe între Convenţia de la Paris şi Constituţia franceză de la 1852
        • 2.3. Diferenţele esenţiale între Convenţia de la Paris şi Constituţia belgiană din 1831
        • 2.4. Principii şi instituţii care apropie Convenţia de la Paris de Constituţia belgiană din 1831
        • 2.5. Proiectul de constituţie al lordului Bulwer
      • §3. Constituţia franceză de la 1852
      • §4. Efectele instituţionale ale transplantului constituţional
      • §5. Imperialism constituţional şi cultură constituţională
  • Capitolul al VIII-lea. Proiectul de constituţie al Comisiei centrale de la Focşani (1859)
    • Secţiunea 1. Mărirea şi decăderea modelului constituţional belgian
    • Secţiunea a 2-a. Separaţia puterilor în stat
    • Secţiunea a 3-a. Concluzii
  • Capitolul al IX-lea. Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris (1864)
    • Secţiunea 1. Import constituţional şi parlamentarism
    • Secţiunea a 2-a. Importul constituţional şi valenţele cezarismului românesc
    • Secţiunea a 3-a. Concluzii
  • Capitolul al X-lea. Constituţia de la 1866
    • Secţiunea 1. Constituţionalism şi transplant constituţional la 1866
      • §1. Import constituţional direct sau indirect?
      • §2. Parlamentarism dualist versus parlamentarism monist
    • Secţiunea a 2-a. Regimul parlamentar românesc între transplant constituţional şi eşec constituţional
      • §1. „Monarhia administrativă” şi „realismul” constituţional românesc
      • §2. Coordonatele regimului politic în Constituţia de la 1866
        • 2.1. Parametrii instituţionali ai regimului parlamentar dualist în secolul al XIX-lea
        • 2.2. Parametrii funcţionali ai regimului parlamentar dualist în secolul al XIX-lea
      • §3. Gândirea politico-juridică a regelui Carol I şi inflexiunile autoritarismului monarhic
        • 3.1. Constituţia de la 1866
        • 3.2. Rolul constituţional şi politic al domnului sau regelui în buna funcţionare a mecanismelor statului
        • 3.3. Rotativa guvernamentală şi rolul partidelor politice
        • 3.4. Alegerile parlamentare
        • 3.5. Regimul parlamentar
        • 3.6. Drepturile şi libertăţile cetăţeneşti
        • 3.7. Democraţia
      • §4. Regimul guvernamental
      • §5. Concluzii
  • Capitolul al XI-lea. Constituţionalism şi cultură constituţională în România secolului al XIX-lea
    • Secţiunea 1. Constituţionalism şi cultură constituţională
    • Secţiunea 2. Particularităţile culturii constituţionale româneşti
      • §1. Impulsurile modernizării constituţionale: (i)logica urgenţei
        • 1.1. Urgenţa legitimării europene: metamorfoza instituţională condiţionată
        • 1.2. Urgenţa legitimării internaţionale a statului naţiune: suveranitatea internă şi politica „faptului împlinit”
      • §2. Actorii transplantului constituţional
        • 2.1. Rolul elitei politico-juridice
        • 2.2. Impactul culturii juridice sau constituţionale franco-belgiene
        • 2.3. Paradoxul transplantului constituţional românesc
      • §3. Avatarurile transplantului constituţional iraţional
      • §4. Transplant constituţional şi tradiţie constituţională
      • §5. Epistemologia modernizării constituţionale: teoria „formelor fără fond”
    • Secţiunea a 3-a. Eşecul transplantului constituţional?!
  • Capitolul al XII-lea. Concluzii
    • Secţiunea 1. În ceea ce priveşte transplantul constituţional
    • Secţiunea a 2-a. În ceea ce priveşte cultura constituţională românească
  • Bibliografie
  • Index
Detalii tehnice
Data Aparitiei 03 sep. 2013
Categorie generala Studii si monografii
Numar Pagini 480
Format Carte brosata
Alti clienti au cumparat si

Sisteme de drept comparate

Introducere in teoria generala a dreptului comparat
47,20 lei 42,48 lei
Indisponibila
Imagine Constitutia Romaniei. Titlul I. Principii generale

Constitutia Romaniei. Titlul I. Principii generale

Comentarii si explicatii
59,90 lei 53,91 lei
De acelasi Autor

Sisteme de drept comparate

Introducere in teoria generala a dreptului comparat
47,20 lei 42,48 lei
Indisponibila
Imagine Istoria dreptului romanesc

Istoria dreptului romanesc

editia a 2-a revazuta si adaugita
39,00 lei 35,10 lei