Nu aveti niciun articol in cosul de cumparaturi.

Sisteme de drept comparate

Introducere in teoria generala a dreptului comparat
Autor: Manuel Gutan
ISBN/ISSN: 978-606-27-0078-2
Editura: Hamangiu
47,20 lei
42,48 lei
Disponibilitate: Disponibil la comanda
Pretul, numarul de pagini si data aparitiei lucrarii sunt estimative si pot suferi modificari

Lucrarea de fata incearca sa explice cititorului ca dreptul comparat nu reprezinta doar ceea ce se intelege pe scara larga astazi in Romania: un demers de descriere a modului in care anumite sisteme de drept straine reglementeaza diverse institutii juridice. Se uita, adesea, faptul ca a compara inseamna macar a juxtapune, a scoate in evidenta asemanari si deosebiri intre sistemele si institutiile juridice straine analizate. Pentru partizanii acestui tip de abordare, a compara inseamna a realiza un demers stiintific natural ce nu necesita niciun fel de expertiza de ordin metodologic. In acest context, dorim sa provocam cititorul la o perspectiva diferita, oferindu-i o baza teoretica minimala necesara pentru a se lansa in studiul comparativ aprofundat al dreptului. Tocmai de aceea, atragem atentia ca, in urma lecturarii acestei lucrari, studentul, masterandul, doctorandul, post-doctorandul si cercetatorul versat al dreptului nu vor deveni cu adevarat comparatisti. Pentru aceasta e nevoie de ani buni de experienta si reflectie in materie. Toti acestia vor avea insa posibilitatea sa stie cel putin de unde sa porneasca si, eventual, ce cale sa urmeze in analiza comparativa a dreptului.

  • Capitolul 1. Introducere
    • Secţiunea 1. Actualitatea dreptului comparat
    • Secţiunea a 2-a. Titlul, scopul, conţinutul şi structura manualului
    • Secţiunea a 3-a.Bibliografie
  • Capitolul I. Scurtă perspectivă istorică
    • Secţiunea 1. Evoluţia dreptului comparat pe plan mondial
      • §1. Dreptul comparat şi descoperirea alterităţii în drept (1800-1850)
      • §2. Instituţionalizarea dreptului comparat (1850-1900)
      • §3. De la abordarea formal juridică la abordarea contextuală (1900)
      • §4. Dreptul comparat în prima jumătate a secolului al XX-lea: naşterea metodei funcţionaliste
      • §5. Dreptul comparat în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea
    • Secţiunea a 2-a. Evoluţia dreptului comparat în România
    • Secţiunea a 3-a. Bibliografie
  • Capitolul II. Teoria comparării juridice – un demers metodologic astăzi inutil?
    • Secţiunea 1. Dreptul comparat, o practică juridică lipsită de fundamente teoretice
    • Secţiunea a 2-a. Dreptul comparat, o teorie juridică lipsită de finalitate practică
    • Secţiunea a 3-a. Dreptul comparat între teorie şi finalitate practică
    • Secţiunea a 4-a. Bibliografie
  • Capitolul III. Definiţia dreptului comparat
    • Secţiunea 1. Ce este dreptul comparat?
      • §1. Noţiunea de „Drept comparat”
      • §2. Dreptul comparat: Ştiinţă sau metodă?
        • 2.1. Dreptul comparat ca ştiinţă autonomă
          • 2.1.1. Dreptul comparat între ştiinţă auxiliară şi ştiinţă autonomă
          • 2.1.2. De la metodă la ştiinţă
          • 2.1.3. Leontin-Jean Constantinesco
          • 2.1.4. Sfârşitul secolului al XX-lea
          • 2.1.5. Redeschiderea dosarului „dreptul comparat ca ştiinţă” la începutul secolului al XXI-lea
        • 2.2. Dreptul comparat ca metodă
        • 2.3. Dreptul comparat ca disciplină distinctă în curriculum-ul universitar
    • Secţiunea a 2-a. Mai mult decât o simplă metodă
    • Secţiunea a 3-a. Bibliografie
  • Capitolul IV. Ce comparăm? Obiectul Dreptului Comparat
    • Secţiunea 1. Ce nu poate fi obiectul dreptului comparat
      • §1. Dreptul comparat şi sistemul de drept naţional
      • §2. Dreptul comparat şi dreptul străin
    • Secţiunea a 2-a. Macrocomparaţie şi microcomparaţie
      • §1. Macrocomparaţia
        • 1.1. Câte sisteme de drept trebuie avute în vedere şi care anume?
          • 1.1.1. Factorii obiectivi
          • 1.1.2. Factorii aparent obiectivi
          • 1.1.3. Factorul subiectiv
        • 1.2. Care este obiectul specific macrocomparaţiei?
      • §2. Marile sisteme de drept sau familiile juridice
      • §3. Mai este actuală gruparea sistemelor de drept naţionale în mari sisteme de drept/familii juridice?
      • §4. Sistemele de drept mixte / dreptul mixt
    • Secţiunea a 3-a. Microcomparaţia
    • Secţiunea a 4-a. Concluzii
    • Secţiunea a 5-a. Bibliografie
  • Capitolul V. Ce nu este dreptul comparat? Dreptul comparat în relaţie cu alte discipline juridice
    • Secţiunea 1. Teoria generală a dreptului
    • Secţiunea a 2-a. Filosofia dreptului
    • Secţiunea a 3-a. Istoria dreptului
      • §1. Obiect şi relevanţă
      • §2. Dreptul roman şi dreptul comparat în procesul legitimării din perspectivă istorică a dreptului european
        • 2.1. Necesitatea de a justifica istoric un drept european unificat
        • 2.2. Dreptul roman – o posibilă soluţie?
        • 2.3. Drept comparat şi istorie juridică în România contemporană
    • Secţiunea a 4-a. Etnologia juridică
    • Secţiunea a 5-a. Sociologia juridică
    • Secţiunea a 6-a. Antropologia juridică
    • Secţiunea a 7-a. Dreptul comparat şi limba/limbajul juridic
    • Secţiunea a 8-a. Analiza economică a dreptului (Law and Economics)
    • Secţiunea a 9-a. Dreptul internaţional public
    • Secţiunea a 10-a. Dreptul internaţional privat
    • Secţiunea a 11-a. Dreptul transnaţional
    • Secţiunea a 12-a. Concluzii
    • Secţiunea a 13-a. Bibliografie
  • Capitolul VI. De ce avem nevoie de comparare juridică? Funcţiile dreptului comparat
    • Secţiunea 1. Funcţiile teoretice ale Dreptului comparat
      • §1. Funcţia de cunoaştere
      • §2. Funcţia de autocunoaştere. Obţinerea unei mai bune înţelegeri a propriului sistem de drept
      • §3. Elaborarea unei „teorii universale a dreptului”
    • Secţiunea a 2-a. Funcţiile practice ale dreptului comparat
      • §1. Funcţia legislativă. Dreptul comparat ca instrument la îndemâna legiuitorului naţional
      • §2. Funcţia de unificare şi armonizare a dreptului
        • 2.1. Nivelul internaţional sau global
        • 2.2. Unificarea dreptului la nivel regional
        • 2.3. Rolul dreptului comparat în construcţia unui drept european unificat
          • 2.3.1. Necesitatea unei profunde şi sistemice convergenţe juridice europene
          • 2.3.2. Unificarea dreptului privat european şi spaţiul academic
          • 2.3.3. Rolul dreptului comparat
            • A. Rolul dreptului comparat în edictarea dreptului european
            • B. Rolul dreptului comparat în aplicarea dreptului european
        • 2.4. Unificarea dreptului la nivel naţional
      • §3. Dreptul comparat şi instanţele judecătoreşti
        • 3.1. Instanţele judecătoreşti naţionale
        • 3.2. Instanţele judecătoreşti internaţionale
      • §4. Dreptul comparat, un instrument la îndemâna practicienilor dreptului
    • Secţiunea a 3-a. Funcţia educativă. Dreptul comparat ca disciplină de studiu
      • §1. Posibilitatea cunoaşterii altor sisteme de drept decât cel naţional
      • §2. O mai bună înţelegere a propriului sistem de drept
      • §3. Studiul dreptului comparat vs. studiul comparat al dreptului
      • §4. Dreptul comparat poate contribui la educaţia studenţilor la drept prin formularea unei epistemologii a dreptului
    • Secţiunea a 4-a. Comparare integrativă sau comparare diferenţială?
    • Secţiunea a 5-a. Dreptul comparat ca „dialog între egali”
    • Secţiunea a 6-a. Dreptul comparat şi postularea identităţii juridice naţionale
    • Secţiunea a 7-a. Bibliografie
  • Capitolul VII. Metodologia comparării juridice
    • Secţiunea 1. Metoda comparativă
      • §1. Metoda comparativă şi dreptul
      • §2. Metoda ori metodele dreptului comparat?
    • Secţiunea a 2-a. Preliminariile comparării juridice
      • §1. Fixarea scopului comparării
      • §2. Alegerea obiectului comparării
      • §3. Comparabilitatea
        • 3.1. Tertium comparationis
        • 3.2. Echivalenţa lingvistică
        • 3.3. Echivalenţa instituţională
        • 3.4. Echivalenţa funcţională
        • 3.5. Echivalenţa structurală
        • 3.6. Concluzii
    • Secţiunea a 3-a. Metoda funcţionalistă
      • §1. Evoluţie şi componente metodologice
      • §2. Critica metodei funcţionaliste
        • 2.1. Probleme intrinseci ale metodei funcţionaliste
        • 2.2. Abordarea contextualizată a dreptului (law in context)
        • 2.3. Dreptul înţeles prin prisma culturii (law as culture)
        • 2.4. Dreptul în acţiune (law in action)
        • 2.5. Studiul critic al dreptului (Critical Legal Studies)
        • 2.6. Dreptul comparat şi teoria/filosofia dreptului (Comparative Law and Jurisprudence)
      • §3. Concluzii
    • Secţiunea a 4-a. Drept comparat şi contextualism în România contemporană
    • Secţiunea a 5-a. Etapele comparării juridice
      • §1. Cunoaşterea obiectului comparării juridice
      • §2. Înţelegerea obiectului comparării juridice
      • §3. Compararea propriu-zisă
      • §4. Explicarea rezultatelor comparării
    • Secţiunea a 6-a. Compararea în materie de Drept public
    • Secţiunea a 7-a. Limitele comparării în drept
    • Secţiunea a 8-a. Concluzii
    • Secţiunea a 9-a. Bibliografie
  • Capitolul VIII. Dreptul comparat şi transplantul juridic
    • Secţiunea 1. Drept comparat şi transplant juridic
    • Secţiunea a 2-a. Transplantul juridic ca metaforă
    • Secţiunea a 3-a. E posibil să importăm? Posibilitatea transplantului juridic
    • Secţiunea a 4-a. Fenomenologia transplantului juridic
      • §1. Cine importă? Actorii transplantului juridic
      • §2. De ce importăm? Cauzele transplantului juridic
        • 2.1. Cauzele subiective ale transplantului juridic
        • 2.2. Cauzele obiective ale transplantului juridic
      • §3. Ce importăm şi în ce cantitate? Obiectul transplantului juridic
      • §4. De unde importăm? Modelele transplantului juridic
      • §5. Prin ce tehnici importăm? Mecanismele transplantului juridic
      • §6. Cum importăm? Modalităţile transplantului juridic
      • §7. În ce scop importăm? Finalităţile transplantului juridic
      • §8. Care sunt consecinţele? Efectele transplantului juridic
      • §9. Cum ar trebui să importăm? Transplantul juridic de succes
        • 9.1. Transplantul juridic între succes şi insucces
        • 9.2. Modele ale transplantului juridic de succes
      • §10. Precizări metodologice
    • Secţiunea a 5-a. Dreptul românesc între transplantul juridic comunitar şi cultura juridică naţională
      • §1. Actualitatea teoriei formelor fără fond în contextul integrării europene a României
      • §2. O epistemologie românească a transplantului juridic: teoria formelor fără fond
        • 2.1. Transplantul juridic, ca modalitate de construire a dreptului (naţional), este firesc şi cu aplicabilitate universală (fondul nu se poate dezvolta fără formă)
        • 2.2. Pentru atingerea unor obiective politice şi economice specifice, ingineria cultural-juridică este acceptată (forma creează fondul)
        • 2.3 Importul juridic este firesc, dar trebuie să fie făcut atunci când este necesar (forma completează fondul)
        • 2.4. Importul juridic poate produce dezechilibre culturale şi cultural-juridice în societatea importatoare (forma irită fondul)
        • 2.5. Importul juridic poate determina o inadecvare funciară a instituţiilor juridice importate la dimensiunea culturală a societăţii importatoare (fondul distorsionează forma)
        • 2.6. Importul juridic trebuie să aibă succes (fondul asimilează forma)
      • §3. Teoria fondului care creează forma este depăşită?
    • Secţiunea a 6-a. Bibliografie
  • Capitolul IX. Compararea juridică, dreptul înţeles prin prisma culturii (law as culture) şi problematica integrării juridice europene
    • Secţiunea 1. Dreptul Uniunii Europene – o construcţie normativ-pozitivistă
    • Secţiunea a 2-a. Tradiţiile juridice europene sunt neconvergente/incomensurabile
    • Secţiunea a 3-a. Drept şi cultură
      • A. Latitudinile ideatice, spirituale, interne ale culturii juridice
      • B. Modul în care cultura juridică se exprimă şi comunică
      • C. Latitudinile externe, manifeste ale culturii juridice
    • Secţiunea a 4-a. Dreptul comparat şi comensurabilitatea culturilor/tradiţiilor juridice europene
    • Secţiunea a 5-a. Problemele comparării şi unificării dreptului în UE
      • §1. Diversitatea culturilor juridice naţionale, manifestată în procesul de aplicare a dreptului european, pune în pericol unitatea acestuia
      • §2. Transplantul juridic ce stă la baza integrării juridice europene ia, uneori, forma unei „iritări juridice” cu efecte negative
      • §3. O cultură juridică europeană, soluţia unei reale convergenţe juridice în UE?
      • §4. Ce reprezintă cultura juridică europeană?
      • §5. Ar putea fi cu adevărat posibilă o cultură juridică europeană?
    • Secţiunea a 6-a. Bibliografie
Detalii tehnice
Data Aparitiei sep. 2014
Categorie generala Cursuri, seminarii, teste
Numar Pagini 392
Format Carte brosata