CAPITOLUL I. INTRODUCERE ÎN STUDIUL ETICII ȘI INTEGRITĂȚII
§1. Obiectul și finalitatea disciplinei
§2. Importanța eticii în formarea juridică
§3. Etica într-o societate democratică
§4. Etica și încrederea publică
§5. Etica academică și formarea viitorului profesionist
§6. Structura și metodele de studiu ale disciplinei
CAPITOLUL II. ETICĂ, MORALĂ, DEONTOLOGIE ȘI INTEGRITATE. DELIMITĂRI CONCEPTUALE
§1. Etimologia și sensurile termenilor „etică” și „morală”
§2. Obiectul eticii și nivelurile reflecției morale
§3. Moral, imoral și non-moral
§4. Valori, principii, norme, reguli și virtuți
§5. Conștiința morală, libertatea, autonomia și responsabilitatea
§6. Deontologia și deontologia profesională
§7. Integritatea personală, profesională, instituțională și academică
§8. Raportul dintre drept, morală și deontologie
§9. Răspunderea morală și celelalte forme de răspundere
CAPITOLUL III. EVOLUȚIA GÂNDIRII ETICE ȘI PRINCIPALELE TEORII MORALE
§1. De la experiența morală la teoria etică
§2. Socrate și exigența vieții examinate
§3. Platon: binele, dreptatea și armonia sufletului
§4. Aristotel și etica virtuților
§5. Etica și morala creștină. Tradiția dreptului natural
§6. Kant: datoria, autonomia și respectul persoanei
§7. Utilitarismul și evaluarea consecințelor
§8. Etica responsabilității: convingeri, consecințe și viitor
§9. Etica grijii și importanța relațiilor
§10. Etica discursului și legitimarea prin deliberare
§11. Pluralismul teoriilor și relevanța lor pentru activitatea juridică
CAPITOLUL IV. VALORILE ȘI PRINCIPIILE ETICE FUNDAMENTALE
§1. Funcția valorilor și a principiilor etice
§2. Demnitatea persoanei
§3. Libertatea și autonomia
§4. Egalitatea și nediscriminarea
§5. Dreptatea și echitatea
§6. Adevărul, onestitatea și încrederea
§7. Responsabilitatea
§8. Solidaritatea și binele comun
§9. Loialitatea și buna-credință
§10. Confidențialitatea și viața privată
§11. Respectul, toleranța și civilitatea
§12. Conflictele dintre valori. Ierarhizare și conciliere
§13. Relevanța pentru activitatea juridică și academică
CAPITOLUL V. RAȚIONAMENTUL MORAL ȘI SOLUȚIONAREA DILEMELOR ETICE
§1. Raționamentul moral: de la reacție la justificare
§2. Problema etică, conflictul moral și dilema etică
§3. Clarificarea faptelor și a contextului
§4. Persoanele afectate și interesele legitime
§5. Intenția, mijloacele, consecințele și caracterul
§6. Teoriile etice ca instrumente de control
§7. Intuiția, emoția și argumentarea
§8. Erorile cognitive în judecata morală
§9. Autoritatea, conformismul și presiunea organizațională
§10. Raționalizarea, dezangajarea morală și conflictul de interese
§11. Proporționalitatea, precauția și alternativa cel mai puțin vătămătoare
§12. Model etapizat pentru analiza unei dileme etice
§13. Motivarea, deliberarea colegială și revizuirea
§14. Relevanța pentru activitatea juridică și academică
CAPITOLUL VI. ETICA PROFESIONALĂ ȘI CODURILE DEONTOLOGICE. PARTICULARITĂȚI ALE PROFESIILOR JURIDICE
§1. Etica profesională și funcția socială a profesiei
§2. De la valorile morale la normele deontologice
§3. Codurile deontologice: funcții, tipologii și limite
§4. Nucleul comun al eticii profesiilor juridice
§5. Magistratura: independență, imparțialitate și integritate
§6. Îndatoririle magistratului și răspunderea disciplinară
§7. Avocatul: independență, loialitate și secret profesional
§8. Notarul public: legalitate, imparțialitate și securitate juridică
§9. Executorul judecătoresc: autoritate, proporționalitate și demnitate
§10. Consilierul juridic: loialitate instituțională și independență profesională
§11. Mediatorul: neutralitate, imparțialitate și autodeterminarea părților
§12. Relațiile dintre profesiile juridice și etica dialogului profesional
§13. Abaterea deontologică, răspunderea disciplinară și garanțiile procedurale
§14. Formarea caracterului profesional și cultura integrității
CAPITOLUL VII. INDEPENDENȚA, IMPARȚIALITATEA ȘI INTEGRITATEA ÎN ÎNFĂPTUIREA JUSTIȚIEI
§1. Justiția ca funcție publică și exigența încrederii
§2. Independența judecătorului: garanție a justițiabilului, nu privilegiu personal
§3. Garanțiile instituționale ale independenței
§4. Independența și supunerea față de lege
§5. Imparțialitatea: dimensiunea subiectivă și dimensiunea obiectivă
§6. Aparența de imparțialitate și perspectiva observatorului rezonabil
§7. Incompatibilitatea, abținerea și recuzarea
§8. Statutul procurorului: legalitate, imparțialitate și control ierarhic
§9. Integritatea magistratului și coerența dintre funcție și conduită
§10. Obligația de rezervă, libertatea de exprimare și rețelele sociale
§11. Independență și răspundere: evitarea celor două extreme
§12. Garanțiile procedurii disciplinare
§13. Independența justiției în ordinea juridică europeană
§14. Un model de analiză etică pentru magistrat
CAPITOLUL VIII. ETICA ȘI INTEGRITATEA ÎN MEDIUL UNIVERSITAR
§1. Universitatea ca instituție a cunoașterii și comunitate morală
§2. Valorile fundamentale ale integrității academice
§3. Libertatea academică, autonomia universitară și răspunderea publică
§4. Comunitatea academică și reciprocitatea obligațiilor
§5. Climatul etic și virtuțile organizaționale
§6. Meritul, echitatea și evaluarea academică
§7. Conflictul de interese, favoritismul, nepotismul și corupția
§8. Autoritate, vulnerabilitate și limitele relației profesor-student
§9. Demnitatea, nediscriminarea și combaterea hărțuirii
§10. Transparența, confidențialitatea și comunicarea academică
§11. Codurile și comisiile de etică universitară
§12. De la conformitate reactivă la cultura proactivă a integrității
§13. Model practic de analiză a unei probleme de etică universitară
CAPITOLUL IX. ETICA CERCETĂRII ȘI PUBLICĂRII ȘTIINȚIFICE. BUNA CONDUITĂ ACADEMICĂ
§1. Cercetarea și publicarea științifică – activități de cunoaștere și practici morale
§2. Principiile integrității cercetării și comunicării rezultatelor
§3. Cadrul normativ românesc și standardele internaționale
§4. Responsabilitatea etică, valoarea științifică și avizarea proiectului
§5. Participanții umani, protecția datelor și confidențialitatea
§6. Managementul datelor, trasabilitatea și verificabilitatea
§7. Fabricarea, falsificarea și practicile care denaturează cercetarea
§8. Conflictul de interese, finanțarea și independența cercetătorului
§9. Colaborarea, autoratul și declararea contribuțiilor
§10. Evaluarea colegială și obligațiile evaluatorului
§11. Responsabilitatea editorului și independența editorială
§12. Corectarea literaturii, raportarea suspiciunilor și răspunderea
§13. Revistele și conferințele prădătoare
§14. Particularitățile cercetării și publicării în științele juridice
CAPITOLUL X. PLAGIATUL, AUTOPLAGIATUL ȘI RESPECTAREA PROPRIETĂȚII INTELECTUALE
§1. Originalitatea și datoria de recunoaștere a contribuțiilor intelectuale
§2. Definițiile juridice ale plagiatului și autoplagiatului
§3. Plagiatul și încălcarea dreptului de autor: noțiuni distincte
§4. Formele principale ale plagiatului
§5. Intenția, neglijența și evaluarea conduitei
§6. Autoplagiatul, publicarea redundantă și reutilizarea legitimă a propriilor lucrări
§7. Citarea directă, parafrazarea și rezumatul
§8. Surse primare, surse secundare și fidelitatea citării
§9. Particularități ale plagiatului în cercetarea juridică
§10. Contract cheating, ghostwriting și substituirea autorului
§11. Inteligența artificială generativă și atribuirea contribuției
§12. Raportul de similitudine: rol și limite
§13. Metoda de analiză a unei suspiciuni de plagiat
§14. Consecințe și sancțiuni
§15. Prevenirea plagiatului și formarea autonomiei academice
CAPITOLUL XI. METODOLOGIA CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ÎN DOMENIUL JURIDIC
§1. Metoda, metodologia și cercetarea științifică
§2. Specificul cunoașterii juridice
§3. Alegerea și delimitarea temei
§4. De la temă la problema și întrebarea de cercetare
§5. Stadiul cercetării și revizuirea literaturii
§6. Scopul, obiectivele, întrebările secundare și ipotezele
§7. Proiectarea cercetării și planul de lucru
§8. Metoda juridico-doctrinară
§9. Metoda logică, conceptuală și argumentarea juridică
§10. Interpretarea normelor juridice
§11. Metoda jurisprudențială
§12. Metoda istorică
§13. Metoda comparativă
§14. Metoda sociologică și cercetarea empirică
§15. Metode cantitative, baze de date și instrumente digitale
§16. Interdisciplinaritatea și alegerea coerentă a metodelor
§17. Validitatea, fiabilitatea, transparența și limitele cercetării
§18. Originalitatea, contribuția și propunerile de lege ferenda
§19. Etica alegerii și aplicării metodei
CAPITOLUL XII. REDACTAREA ȘI TEHNOREDACTAREA LUCRĂRII ȘTIINȚIFICE JURIDICE
§1. Redactarea ca etapă a cercetării
§2. Tipurile de lucrări și nivelul contribuției
§3. De la planul de cercetare la arhitectura lucrării
§4. Ordinea elementelor unei lucrări
§5. Titlul, rezumatul și cuvintele-cheie
§6. Introducerea
§7. Corpul lucrării și „firul roșu” al demonstrației
§8. Concluziile și propunerile de lege ferenda
§9. Paragraful academic și construcția argumentului
§10. Stilul academic și vocea autorului
§11. Terminologia juridică și cuvintele străine
§12. Corectitudinea gramaticală și ortografică
§13. Punctuația și convențiile tipografice
§14. Formatul paginii și setările de bază
§15. Paginația, titlurile și cuprinsul automat
§16. Citatele-bloc, tabelele, figurile și anexele
§17. Revizuirea de fond, revizuirea stilistică și corectura
§18. Gestionarea fișierelor și predarea
CAPITOLUL XIII. APARATUL CRITIC AL LUCRĂRII ȘTIINȚIFICE. SISTEME DE CITARE ȘI BIBLIOGRAFIE
§1. Noțiunea și funcțiile aparatului critic
§2. Ce trebuie citat
§3. Principiul identificării și regula consecvenței
§4. Principalele sisteme de citare
§5. Inserarea și poziția notei de subsol
§6. Prima citare și citarea ulterioară
§7. Formulele și abrevierile tradiționale
§8. Autorii, coordonatorii, traducătorii și titlurile
§9. Cărți, volume coordonate și traduceri
§10. Capitole din volume colective și articole
§11. Sursele electronice, DOI și adresa URL
§12. Rapoarte, teze, conferințe și comunicări personale
§13. Actele normative interne
§14. Dreptul Uniunii Europene și instrumentele internaționale
§15. Jurisprudența națională
§16. Jurisprudența CJUE și CEDO
§17. Sursele arhivistice, documentele și operele clasice
§18. Bibliografia și lista de referințe
§19. Corespondența dintre note și bibliografie
§20. Instrumentele de gestionare a referințelor și controlul final
CAPITOLUL XIV. INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ, INSTRUMENTELE DIGITALE ȘI INTEGRITATEA CERCETĂRII ACADEMICE
§1. Transformarea digitală și problema integrității
§2. Ce este și ce nu este inteligența artificială generativă
§3. Principiile utilizării responsabile
§4. Alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale
§5. Utilizări legitime pe parcursul cercetării
§6. Nucleul intelectual care nu poate fi delegat
§7. Transparența și declarația de utilizare
§8. Verificarea, halucinațiile și sursele inventate
§9. Inteligența artificială, originalitatea și frauda academică
§10. Datele personale, confidențialitatea și secretul profesional
§11. Proprietatea intelectuală și conținutul generat
§12. Biasul, discriminarea și automatizarea judecății
§13. Particularitățile cercetării juridice
§14. Inteligența artificială în predare și evaluare
§15. Publicarea, evaluarea colegială și activitățile sensibile
§16. Guvernanța instituțională și protocolul de lucru
