Biofarmacia și farmacocinetica reprezintă două domenii complementare care, privite integrat, oferă cadrul științific necesar pentru înțelegerea modului în care un medicament, proiectat la nivel de substanță activă și excipienți, își generează efectul în organism și cum poate fi demonstrată, în mod comparativ, echivalența dintre diferite produse farmaceutice, fie că este vorba despre variante ale unui medicament inovator, fie că este vorba despre medicamente generice.

Biofarmacia se focalizează pe relația dintre proprietățile fizico-chimice ale substanței active și ale formei farmaceutice, pe de o parte, și absorbția, distribuția și disponibilitatea medicamentului la locul de acțiune, pe de altă parte, în timp ce farmacocinetica descrie, prin modele matematice și parametri cantitativi, evoluția în timp a concentrațiilor plasmatice și tisulare, ceea ce permite cuantificarea expunerii sistemice și, implicit, compararea acesteia între formulări sau produse diferite.