Timpul, alaturi de spatiu, este un reper important al existentei noastre. Practic intreaga noastra existenta se organizeaza in functie de aceste doua repere. Dar nu doar existenta, in sensul ei operational - pragmatic, ci chiar perceptia noastra asupra existentei, deci dimensiunea reflexiva, se organizeaza in functie de aceste doua repere. Ca sa intelegem modul in care timpul structureaza existenta noastra, pe de o parte si perceptia reflexiva asupra acestei existente, pe de alta parte, ar trebui sa abordam timpul atat din perspectiva conceptual abstracta cat si din perspectiva operational pragmatica.