În condițiile în care partea procedurală a unui litigiu prezintă o importanță la fel de mare ca și partea de drept material a acestuia, în multe situații ajungându-se ca în urma aplicării regulilor de procedură să fie practic paralizată cercetarea aspectelor de drept material ale cauzei, am apreciat oportună revizuirea primei ediții a lucrării, cu intenția ca aceasta să constituie cel puțin un punct de plecare în analiza normelor de procedură din materia apelului referitor la care am sesizat existența unor dificultăți de interpretare, precum și a acelora care au primit o interpretare neunitară în doctrină și jurisprudență.

Având la dispoziție o practică judiciară mult mai vastă și mai accesibilă față de momentul la care a fost redactată prima ediție a lucrării, am intenționat să subliniez chestiunile discutabile identificate pâna la acest moment, încercând sa redau toate opiniile exprimate referitor la acestea și să argumentez alegerea uneia sau a alteia dintre interpretările posibile.

Am purces la întocmirea acestei lucrări cu gândul ca valorificarea perioadei de 20 de ani în care am analizat si aplicat dispozitiile procedurale în materia căii de atac a apelului, atât conform vechiului Cod de procedură civilă, cât si conform noului Cod de procedură civilă, ar putea prezenta utilitate pentru toti cei implicați în realizarea actului de justiție din România și, poate, într-o oarecare masură, și pentru cei implicați în procesul de legiferare, în vederea ajustării și perfecționării legislației în materie.