Exigente din ce in ce mai diverse apasa asupra omului modern: obligatii fata de societate, fata de el insusi, fata de altii. Nu toate aceste cerinte si obligatii sunt legate de domeniul dreptului, dar atunci cand sunt cuprinse in acte normative, ele dau nastere unor drepturi si obligatii juridice. Pentru concretizarea lor, astazi, viata individului nu se poate concepe fara incheierea de acte juridice. Fiecare persoana incheie diverse acte juridice: de vanzare, de inchiriere, de transport, de joc si prinsoare, contracte de munca, contracte medicale, pentru a nu cita decat pe cele mai uzuale. Tuturor acestor acte juridice li se aplica reguli speciale, particulare, studiate la dreptul contractelor speciale, dar si reguli comune, general aplicabile, cu privire la conditiile de formare, acordul de vointa, forma incheierii, desfiintarea. Sunt astfel impuse exigente cu privire la incheierea valabila a oricarui act juridic. Sanctiunea aplicabila pentru nerespectarea exigentelor privitoare la incheierea valabila a actului juridic este nulitatea.

Lucrarea defineste conceptul de nulitate, prezinta cauzele nulitatii, regimul juridic aplicabil acesteia, efectele, dar si reguli care in conflict cu nulitatea, ii inlatura efectele. Cercetarea autoarei pentru prezentarea unei teorii generale a nulitatii actului juridic civil a avut in vedere doctrina si jurisprudenta in materie (nelipsind aspecte din dreptul comparat), precum si normele speciale din legislatia civila in vigoare. Aceasta deoarece Codul nostru civil nu cuprinde o teorie a nulitatii precis conturata, normele sale in aceasta privinta fiind disparate si imprecise. De aceea, speram sa avem temeiuri pentru o imagine mai clara a nulitatii in consonanta cu literatura juridica, jurisprudenta si legislatia civila, precum si cu originile acestei institutii milenare a dreptului.