Nu aveti niciun articol in cosul de cumparaturi.

Executarea silită în practică - Conferinţă

Camera Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel București

în parteneriat cu

Baroul București și Editura Hamangiu,

vă invită

la conferința

EXECUTAREA SILITĂ ÎN PRACTICĂ

 Aula Universității Titu Maiorescu din București – Calea Văcărești, nr. 189, sector 4, București.

UPDATE: Conferința a fost acreditată de INPPA cu 8 ore în programul de pregătire continuă a avocaților.

Ne propunem o conferință interactivă, adresată tuturor celor preocupați de problemele pe care le ridică în practică procedura executării silite. Vor fi abordate subiecte și probleme punctuale propuse de intervenienți și de participanți.

PROGRAMUL CONFERINŢEI

9.00-9.30    Înregistrarea participanţilor – welcome cofee
9.30-9.45    Deschiderea conferinței
•    Gabriel CONSTANTIN, Preşedintele Colegiului Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti
•    Dr. Ion DRAGNE, Decanul Baroului București
9.45-11.30    Lucrările conferinței
•    Lector univ. dr. Claudiu Constantin DINU
•    Prof. univ. dr. Gabriel BOROI
11.30-11.45    Pauză de cafea
11.45-13.15    Lucrările conferinței
•    Jud. Dumitru Marcel GAVRIȘ
•    Lector univ. dr. Mirela STANCU
13.15-13.30    Lansare de carte –sesiune de autografe UPDATE
        Drept procesual civil – autori Gabriel BOROI, Mirela STANCU
            Despre carte şi autori vor vorbi d-nii Ion DRAGNE şi Bogdan DUMITRACHE
13.30-14.30    Prânz
14.30-16.00    Lucrările conferinței
•    Executor jud. Bogdan DUMITRACHE
•    Jud. Delia Narcisa THEOHARI
16.00-16.15    Pauză de cafea
16.15-17.45    Lucrările conferinței
•    Jud. Roxana STANCIU
•    Av. Dr. Ion DRAGNE
17.45-18.00    Concluzii. Închiderea conferinței



Moderatorul conferinței va fi dl. Claudiu Constantin DINU – lector univ. dr. la Facultatea de Drept, Universitatea din București, avocat, director de departament în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților.


Participarea este gratuită pentru toţi executorii judecătoreşti, membrii CEJ Bucureşti, numai după înscrierea în prealabil pe conferinte@hamangiu.ro cu precizarea „Conferinţa Executarea silită în practică”.

Data limită de înscriere este 15.09.2015. Participanţii sunt rugaţi să trimită prin email eventualele întrebări şi probleme pe care doresc să le supună dezbaterii în cadrul conferinţei pe adresele de email: conferinte@hamangiu.ro şi office@executor-judecatoresc-niculae.ro

PARTENERI MEDIA: www.avocatura.com  www.juridice.ro   SCP Marina, Todica si Asociatii 

www.1asig.ro

TEME DE DEZBATERE


    1. Aspecte privind executarea silită în cazul evacuării – Claudiu Constantin Dinu
    2. Calitatea procesuală a executorului judecătoresc în contestaţia la executare – Delia Narcisa Theohari
    3. Validarea popririi în baza adresei de înfiinţare a popririi desfiinţată prin contestaţie la executare – Ion Dragne
    4. Perimarea executării – constatare exclusivă pe calea principală arătată de Cod sau/și prin contestaţie la executare – Delia Narcisa Theohari
    5. Principiul disponibilităţii în executarea silită – în ce limite? – Mirela Stancu
    6. Amendarea executorului pentru împiedicarea sau tergiversarea executării – pe cale principală sau numai în cadrul contestaţiei la executare? – Claudiu Constantin Dinu
    7. Consecinţele întoarcerii executării asupra cheltuielilor de executare – Delia Narcisa Theohari
    8. Răspunderea executorului judecătoresc pentru maniera în care realizează activitatea de executare silită – Ion Dragne
    9. În ce măsură înscrisul autentic notarial poate constitui titlu executoriu pentru executare silită prin predare, respectiv a obligaţiei de a face? – Claudiu Constantin Dinu
    10. În ce măsură termenul de prescripţie se întrerupe odată cu depunerea cererii de învestire cu formulă executorie? – Delia Narcisa Theohari
    11. Posibilitatea intervenţiei în situaţia executării silite prin poprire – Ion Dragne
    12. Posibilitatea popririi sumelor de bani datorate de executorul judecătoresc creditorului (a se vedea și art. 873 CPC) – Mirela Stancu
    13. Consecinţele notării sechestrului dispus în cadrul proceselor penale – Claudiu Constantin Dinu
    14. Evacuarea debitorului încă proprietar (art. 830 CPC). Condiţii – Claudiu Constantin Dinu
    15. Obligaţia terţului poprit de a răspunde în scris urmare a primirii adresei de înfiinţare a popririi, în contextul termenului de o lună (termen de decădere?) în care poate fi sesizată instanţa de validare – Bogdan Dumitrache
    16. Posibilitatea executorului judecătoresc de a cenzura onorariul avocaţial la momentul întocmirii încheierii de cheltuieli, în măsura în care acesta este stabilit într-un cuantum prea mare – Claudiu Constantin Dinu
    17. Vânzarea de către creditor a bunurilor mobile ipotecate [art. 622 alin. (5) CPC]. Situaţia urmăririi bunului respectiv de alţi creditori – Bogdan Dumitrache
    18. Posibilitatea continuării executării silite la cererea creditorului intervenient care deţine o creanţă fiscală în situaţia în care creditorul urmăritor a renunţat la executare/a încasat debitul – Roxana Stanciu
    19. Consecinţele achitării debitului după întocmirea procesului-verbal de licitaţie și adjudecarea bunului. Momentul ultim până la care debitorul poate achita debitul – Mirela Stancu
    20. Compensaţia în faza executării silite. Renunţarea expresă/tacită – Ion Dragne
    21. Situaţia sumelor care creditează contul debitoarei după momentul suspendării executării silite (eventual voluntare) – Ion Dragne
    22. Urmărirea bunurilor comune ale soţilor în situaţia în care titlul executoriu a fost obţinut împotriva unuia dintre soţi (art. 351 şi art. 354 C. civ.) – Ion Dragne
    23. Hotărârea instanţei pronunţată în contestaţia la executare. Momentul de la care aceasta este executorie – Dumitru Marcel Gavriş
    24. Procedura validării popririi în ce privește terţul care are obligaţii de plată cu executare succesivă către debitor – când se poate cere validarea popririi? – Delia Narcisa Theohari
    25. Contractul de vânzare-cumpărare a unui imobil. Dacă acesta este titlu executoriu pentru evacuare, având în vedere dispoziţiile art. 100 din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale – Claudiu Constantin Dinu
    26. Procedura executării silite împotriva moştenitorilor, efectuată asupra unui imobil ipotecat/neipotecat, în cazul în care moştenirea nu a fost dezbătută sau acceptată – Roxana Stanciu
    27. Consecinţele notării sechestrului dispus în cadrul proceselor penale. Posibilitatea urmăririi bunurilor în privinţa cărora s-au înfiinţat măsuri asigurătorii dispuse în cadrul proceselor penale – Claudiu Constantin Dinu
    28. Posibilitatea continuării executării silite la cererea creditorului intervenient care deţine o creanţă fiscală, în situaţia în care creditorul urmăritor a renunţat la executare/a încasat debitul. În ce măsură creditorii titulari ai unor creanţe fiscale pot formula cerere de intervenţie în cadrul executării silite conform CPC, în condiţiile în care executarea acestor creanţe nu este de competenţa executorilor judecătoreşti? Dacă nu este admisibilă cererea de intervenţie, în ce măsură pot participa la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită? – Roxana Stanciu
    29. Caracterul executoriu al hotărârilor pronunţate de instanţele de executare în cadrul contestaţiilor la executare [art. 651 alin. (4) CPC] și obligativitatea executorului de a se supune de îndată acestor hotărâri [art. 720 alin. (4) și (5) CPC]. Avem în vedere perioada de la pronunţare până la rămânerea definitivă, în sensul de a şti dacă executorul se va supune încheierii executorii de la pronunţare sau de la rămânerea definitivă a hotărârii – Dumitru Marcel Gavriş
    30. Creanţa statului și unităţilor administrativ-teritoriale care nu a fost făcută publică prin înregistrarea în registrele de publicitate (cartea funciară pentru imobile sau Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare pentru bunuri mobile etc.) va fi reţinută în cazul distribuirii sumelor de bani realizate prin urmărire silită la ordinea de preferinţă prevăzută de dispoziţiile art. 865 alin. (1) lit. e) CPC sau de dispoziţiile art. 865 alin. (1) lit. j) CPC? Avem în vedere următoarele dispoziţii legale:
– în preambulul (teza I) alin. (1) al art. 865 CPC se prevede că: „(1) În cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi creditori sau când, până la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus şi alţi creditori titlurile lor, executorul judecătoresc procedează la distribuirea sumei potrivit următoarei ordini de preferinţă, dacă legea nu prevede altfel …” (s.n.), fiind apoi enumerată ordinea de preferinţă, de la lit. a) până la lit. j).
Or, în această materie avem o dispoziţie legală care prevede altfel, și anume art. 2328 C. civ., care reglementează preferinţa acordată statului și art. 153 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a noului Cod civil. Conform art. 2328 C. civ., „preferinţa acordată statului și unităţilor administrativ-teritoriale pentru creanţele lor se reglementează prin legi speciale. O asemenea preferinţă nu poate afecta drepturile dobândite anterior de către terţi”. În aplicarea art. 2328 C. civ., art. 153 din Legea nr. 71/2011 prevede că „preferinţa acordată statului și unităţilor administrativ-teritoriale pentru creanţele lor nu va fi opozabilă terţilor înainte de momentul la care a fost făcută publică prin înregistrarea în registrele de publicitate. O asemenea preferinţă va dobândi rang de prioritate de la momentul la care preferinţa a fost făcută publică”.
– ar rezulta, așadar, că pentru acordarea dreptului de preferinţă al statului și unităţilor administrativ-teritoriale, textul de lege stabilește două momente importante:
a) opozabilitatea creanţelor statului, care conform Legii nr. 71/2011 este asigurată doar de la momentul în care aceasta a fost făcută publică prin înregistrarea în registrele de publicitate (cartea funciară pentru imobile sau Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare pentru bunuri mobile etc.) şi
b) dobândirea rangului de preferinţă, art. 153 din Legea nr. 71/2011 prevăzând că o asemenea preferinţă va dobândi rang de prioritate de la momentul la care preferinţa a fost făcută publică.
– regimul juridic al preferinţei acordate statului se uniformizează și se supune acelorași reguli ca orice alte garanţii de drept civil, după cum reiese din art. 2328 C. civ., teza a II-a.
– prin urmare, dispoziţiile art. 865 alin. (1) lit. e) CPC ar trebui puse în acord cu dispoziţiile art. 2328 C. civ. și art. 153 din Legea nr. 71/2011, rezultând astfel că, în privinţa creanţelor statului și unităţilor administrativ-teritoriale, distribuirea sumelor realizate din urmărirea silită se va face conform ordinii de preferinţă prevăzută de art. 865 alin. (1) lit. e) CPC, doar în situaţia în care statul sau unităţile administrativ-teritoriale și-au înscris creanţele în registrele publice? – Roxana Stanciu
    31. Executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii de admitere a contestaţiei la executare de la pronunţarea soluţiei pe fondul cauzei sau după ce soluţia rămâne definitivă?
Avem în vedere următoarele texte de lege:
– pe de-o parte, dispoziţiile art. 720 alin. (5) CPC, care îl obligă pe executor să se conformeze măsurilor luate sau dispuse de instanţă, în caz de admitere a contestaţiei, fără ca acest alineat să precizeze și condiţia ca hotărârea instanţei să rămână definitivă,
– pe de altă parte, dispoziţiile art. 651 CPC reglementează în alin. (3) că instanţa de executare soluţionează contestaţiile la executare...., iar în alin. (4), că ...în toate cazurile instanţa se pronunţă prin încheiere executorie..., deși soluţia la fond privind contestaţia la executare se pronunţă printr-o sentinţă civilă.
Putem totuși concluziona că, prin coroborarea art. 720 alin. (5) cu art. 651 alin. (3) și (4) CPC, soluţia de la fond din contestaţia la executare este executorie, chiar dacă art. 651 alin. (4) se referă expres la încheiere? Dacă răspunsul este afirmativ, atunci care este finalitatea practică a art. 720 alin. (4) CPC republicat: „(4) Hotărârea de admitere sau de respingere a contestaţiei, rămasă definitivă, va fi comunicată, din oficiu şi de îndată, şi executorului judecătoresc”? – Roxana Stanciu
    32. Executarea silita a dispoziţiilor privind încredinţarea minorului – Dumitru Marcel Gavriş
    33. Constatarea de urgenţă a unei stări de fapt în condiţiile art. 364 CPC. Intervenţia instanţei. Aprecierea urgenţei. În ce măsură existenţa unui proces pe rol constituie o condiţie pentru efectuarea constatării Limitele constatării. Momentul la care constatarea poate fi apreciată ca abuzivă – Delia Narcisa Theohari
    34. Adjudecarea imobilului în contul creanţei de către creditorul urmăritor în ipoteza în care acesta are obligaţia de a depune până la concurenţa preţului de adjudecare şi sumele necesare pentru plata creanţelor creditorilor privilegiaţi [art. 850 alin (2) CPC]. Pentru sumele astfel depuse se impune efectuarea proiectului de distribuire sau pot fi considerate sume depuse cu afectaţiune specială şi eliberate direct creditorilor privilegiaţi? – Roxana Stanciu
    35. Prevederile art. 351 şi art. 354 C. civ. În ce măsură executorul judecătoresc poate constata că datoria este comună, în măsura în care numai unul dintre soţi s-a obligat – Dumitru Marcel Gavriş
    36. Obligaţiile executorului judecătoresc prin raportare la Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite recursurile în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2512 şi art. 2513 din Codul civil – Roxana Stanciu
    37. Momentul ultim până la care creditorul poate depune la dosarul de executare dovada onorariului avocaţial în faza de executare, solicitând emiterea unei noi încheieri de cheltuieli? (avem în vedere situaţia în care creditorul depune această cerere cu o zi înaintea termenului stabilit pentru eliberarea/distribuirea sumelor rezultate din executare) – Bogdan Dumitrache
    38. Condiţii pentru efectuarea unei noi executări silite (Cu titlu de exemplu: În ce măsură se poate proceda la o nouă executare silită în situaţia în care s-a scurs o perioadă lungă de timp de la prima executare silită?). Impedimente la efectuarea celei de-a doua, a treia… executări silite. Imposibilitatea persoanei de evacuat de a se apăra în condiţiile în care nu este somată! Cine ar putea formula această nouă cerere de executare silită în afara creditorului şi „altei persoane interesate”? Cea de-a doua executare va avea loc în cadrul aceluiași dosar de executare ori creditorul/altă persoană interesată se poate adresa şi unui alt executor judecătoresc? – Dumitru Marcel Gavriş
    39. Intervenţia tardivă a creditorilor descriși la art. 690 alin. (2) pct. 3. CPC. Executorul judecătoresc va înregistra cererea şi o va transmite instanţei de executare competente sau va pronunţa încheiere de respingere a înregistrării, fiind obligat totuși să ţină cont de acest tip de creditor la distribuirea sumelor rezultate din executarea silită (teza a doua a articolului sus-menţionat)? – Roxana Stanciu
    40. Intervenţie. Termenul de intervenţie (art. 691 CPC ). Ce a intenţionat să dispună legiuitorul prin formularea „până la termenul stabilit de către executor pentru valorificarea ... a bunurilor mobile sau imobile urmărite”? Care este de fapt acest termen? – Roxana Stanciu
    41. Încetarea executării silite (art. 703 CPC). În condiţiile în care cazurile de încetare sunt limitativ prevăzute, cum poate înceta executarea silită când se constată că același titlu executoriu este pus în executare de mai mulţi executori concomitent? – Roxana Stanciu
    42. Compensaţia legală în cadrul executării silite [art. 646 alin. (2) CPC]. Creditorul nu poate cere compen-saţia? Nu se pot compensa sumele datorate de părţi în baza aceluiași titlu executoriu? – Dumitru Marcel Gavriş
    43. Când se poate dispune evacuarea debitorului din imobilul vândut la licitaţie publică? Comparaţie între Codul de procedură civilă aflat în vigoare până la data de 16.10.2014 şi cel actual – Bogdan Dumitrache
    44. În situaţia în care instanţa de executare dispune într-un dosar având ca obiect conexare dosare de executare următoarea soluţie: „Admite cererea. Conexează executarea silită imobiliară începută în dosarul de executare nr. 67/2014 al BEJ X la executarea silită imobiliară începută în dosarul de executare nr. 229/2012 al BEJ Y. Dispune trimiterea dosarelor conexate la BEJ Y...”, BEJ X mai poate întocmi în dosarul de executare nr. 67/2014 alte proceduri execuţionale (de ex., popriri salariu, conturi, urmărire silită a bunurilor mobile), exceptând bineînţeles urmărirea imobilului în privinţa căreia instanţa de executare a hotărât că se conexează la BEJ Y? – Roxana Stanciu
    45. Cum trebuie să procedeze în practică executorul judecătoresc, după ce banca sau un alt terţ poprit îl înștiinţează că împotriva debitorului sunt înfiinţate mai multe popriri anterioare, iar terţul poprit a
    indisponibilizat o sumă de bani care este insuficientă pentru îndestularea tuturor popririlor? – Bogdan Dumitrache
    46. Un creditor solicită executarea silită în baza unui contract de credit doar pentru debitul principal restant (creditul acordat) fără a solicita executarea silită și pentru accesorii, cu toate că în baza titlului executoriu ar fi avut dreptul să solicite și dobânzi sau penalităţi. Încuviinţarea executării silite se dă pentru debitul principal restant și cheltuielile de executare. Ulterior creditorul cesionează creanţa cu tot cu dreptul la accesorii (dobânzi etc.), iar creditorul cesionar pretinde executorului judecătoresc să-i recupereze atât debitul principal, cât și accesoriile. Cum trebuie să procedeze executorul? Va emite în același dosar încă o încheiere de încuviinţare a executării silite și pentru accesoriile creanţei principale? – Dumitru Marcel Gavriş

TEME SUPLIMENTARE

(Vor fi abordate de speakeri în limita timpului disponibil.)

    1. Vânzarea titlurilor de valoare și a unor bunuri cu regim de circulaţie special (art. 757 CPC).
    2. Valorificarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional.
    3. Executarea silită împotriva instituţiilor publice.
    4. Momentul transmiterii proprietăţii imobilului. Efecte.
    5. Problema conexării dosarelor de executare vs. cererile de intervenţie în procedura de executare silită și înscrierile la distribuirile de sume.
    6. Problema executării împotriva moștenitorilor în ce privește succesiunile deschise pe noul Cod civil – întinderea obligaţiilor moștenitorului.
    7. Executarea silită a părţilor sociale deţinute într-un SRL (asociat unic și mai mulţi asociaţi). Executarea silită a acţiunilor deţinute într-un SA și a acţiunilor tranzacţionate pe Bursă. Executarea silită a mărcilor, a invenţiilor și a domeniilor de internet.
    8. Procedura urmăririi navelor și aeronavelor.
    9. Procedura de recuperare a sumelor de bani la care a fost obligat administratorul societăţii dizolvate, ca urmare a unei acţiuni în atragerea răspunderii personale – competenţa efectuării executării și distribuirea sumelor de bani rezultate din executare.
    10. Interpretarea dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă în raport cu dispoziţiile art. 703 alin. (1) CPC.
    11. Posibilitatea executării garanţilor în situaţia în care împotriva debitorului s-a deschis procedura insolvenţei persoanei juridice, legea prevăzând suspendarea/încetarea executării silite împotriva patrimoniului debitorului.
    12. Aplicabilitatea modificărilor şi completărilor noului Cod de procedură civilă în timp. Dacă aceste modificări şi completări se aplică şi executărilor silite începute înainte de modificarea Codului.
    13. Data/momentul eliberării/distribuirii sumelor rezultate din executarea silită imobiliară. Dacă se pot sau nu elibera/distribui sumele rezultate din vânzarea imobiliară înainte de expirarea termenului de 1 lună în care se poate contesta procesul-verbal de licitaţie, având în vedere că executarea silită nu este suspendată
    14. Situaţia sumelor consemnate la dispoziţia executorului judecătoresc care nu au fost distribuite până la deschiderea procedurii insolvenţei.
    15. Caracterul sesizabil sau insesizabil al sumelor de bani reprezentând subvenţii APIA acordate în cadrul schemelor de plată unică încadrate în schemele de asistenţă financiară nerambursabilă din fonduri comunitare, precum și cele acordate în cadrul schemelor de plată care au drept sursă de finanţare bugetul
    de stat; posibilitatea instituirii de garanţii reale asupra acestor sume de bani. Avem în vedere tratarea in mod distinct a situaţiei sumelor provenind din FEADR, FEGA și bugetul de stat.
    16. În cazul ofertei reale de plată ce are ca obiect predarea unui bun (ex: card acces, chei, aparat medical, instrument muzical etc.), în cazul în care creditorul refuză primirea bunului. Unde va fi consemnat/depo-zitat bunul? Cine va avansa şi suporta cheltuielile ocazionate de consemnare/depozitare? Pe ce perioadă va fi consemnat/depozitat bunul? Când va fi considerat debitorul ca fiind eliberat de obligaţie?
    17. Firma de recuperare creanţe se poate subroga în drepturile unei instituţii financiar bancare, în urma unei cesiuni de creanţă izvorâte dintr-un contract de credit, respectiv are dreptul de a calcula dobânda bancară, comisioanele bancare, de administrare etc., stabilite prin contractul de credit?
    18. TVA – executarea silită.
    19. În situaţia titlurilor executorii reprezentate de contracte de credit, atât creditorii unităţi bancare cât şi creditorii cesionari solicită de multe ori atât debitul principal, cât şi dobânzile, penalităţile, comisioanele etc. stabilite prin contract. În ce măsură aceste sume pot fi solicitate de creditorul cesionar? Cui incumbă obligaţia de a calcula cuantumul acestora? (Avem în vedere situaţia în care calculul este de o complexitate ridicată). Art. 628 alin. (2) CPC. Cum ar trebui să se raporteze executorul judecătoresc la cererea creditorului prin care i se comunică debitul restant ca urmare a calculării acestor dobânzi şi penalităţi?
    20. Calitatea procesuală a executorului judecătoresc în procedura insolvenţei persoanei juridice, astfel cum este reglementată de Legea nr. 85/2014, respectiv în ce măsură are calitate procesuală executorul judecătoresc să formuleze cerere de înscriere pe tabelul creditorilor privind cheltuielile de executare astfel cum au fost stabilite prin încheierea emisă în condiţiile art. 670 CPC şi necontestată.
    21. Conexarea executărilor (art. 654 CPC) – consecinţele neformulării unei cereri de conexare de către orice persoană interesată sau de executorul judecătoresc.
    22. Cheltuielile legate de copierea dosarelor de executare silită. Când are executorul obligaţia efectivă de a comunica dosarul, înainte sau după plata efectivă a contravalorii?
    23. Care este termenul maxim sau rezonabil pe care îl poate stabili executorul judecătoresc în procedura ofertei reale de plată, având în vedere faptul că art. 1006 şi urm. CPC nu prevăd un astfel de termen?
    24. Dacă debitorul este o societate comercială plătitoare de TVA (înregistrată în scopuri de TVA) și se urmăresc silit următoarele bunuri imobile proprietatea acestui debitor:
– un teren intravilan, construibil – înscris în cartea funciară
– o construcţie edificată pe terenul de mai sus, mai veche de 1 an – neînscrisă în cartea funciară.
Construcţia (lucrare autonomă) este supusă urmăririi silite odată cu terenul înscris în cartea funciară, conform art. 814 alin. (3) CPC.
Valoarea la care a fost evaluată construcţia este mai mare decât valoarea la care a fost evaluat terenul, prin raportul de expertiză întocmit în dosar.
În acest caz, executorul judecătoresc trebuie să aplice/să încaseze TVA doar la teren sau se poate considera că operaţiunea de vânzare este scutită de TVA în baza art. 141 alin. (2) lit. f) din Titlul VI – Taxa pe valoare adăugată din Codul fiscal român în vigoare, coroborate cu prevederile din Normele metodologice de aplicare a art. 141 alin. (2) lit. f)?
Potrivit textelor de lege mai sus menţionate, dacă atât terenul, cât și construcţiile aferente formează un singur corp funciar, identificat printr-un singur număr cadastral, operaţiunea de vânzare silită prin licitaţie publică a acestora ca livrare de construcţii și terenuri în sensul Codului fiscal intră în categoria operaţiunilor scutite de TVA, dacă terenul are o valoare de evaluare mai mică decât cea a construcţiilor, astfel că urmează regimul construcţiilor sau intră în categoria operaţiunilor care nu sunt scutite de tva, dacă valoarea terenului este mai mare decât cea a construcţiilor, astfel că se percepe TVA.
Se poate interpreta prin analogie, în cazul în care construcţia nu este înscrisă în cartea funciară, că formează un singur corp funciar cu terenul, pentru a deveni aplicabile dispoziţiile legale de mai sus?
    26 Un furnizor extern (dintr-o ţară membră EU), în calitate de vânzător, încheie în baza legilor statului respectiv un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate (dreptul de proprietate se transferă la data achitării ultimei rate din preţ – obligaţia de plată fiind garantată cu rezerva dreptului de proprietate) cu o persoană juridică română, în calitate de cumpărător. Obiectul contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate îl reprezintă un autovehicul, pe care cumpărătorul îl înregistrează şi îl utilizează în România.
Totodată, pentru a putea executa în România obligaţiile cumpărătorului cu privire la plata ratelor din preţ, părţile, adică vânzătorul, în calitate de creditor ipotecar, şi cumpărătorul, în calitate de constituitor, încheie un contract de ipotecă mobiliară conform legilor din România, în baza căruia se constituie şi se înscrie în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare un drept de ipotecă mobiliară asupra autove-hiculul în vederea garantării obligaţiilor din contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate. Acest drept de ipotecă mobiliară constituit conform dreptului român în baza contractului de ipotecă mobiliară coincide în fapt cu rezerva dreptului de proprietate constituit conform dreptului străin în baza contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate.
Referitor la această speţă, se ridică următoarele întrebări:
    • În cazul executării contractului de ipotecă mobiliară menţionat mai sus consideraţi că se pot întâmpina dificultăţi majore?
    • Se poate prevala cumpărătorul de faptul că ipoteca mobiliară nu a fost constituită întrucât constituitorul, adică cumpărătorul nu a deţinut şi nu deţine dreptul de proprietate asupra autovehiculului?
    27 În cazul formulării unei cereri de conexare în temeiul art. 654 CPC, trebuie făcuta dovada începerii executării silite asupra aceluiași bun la instanţa care este învestită cu o astfel de cerere? Ne referim la procedura de executare silită mobiliară și imobiliară (exceptând executarea silită prin poprire).
    28 Este posibilă conexarea procedurilor execuţionale asupra aceluiași bun, chiar dacă executările silite sunt reglementate de NCPC, Legea nr. 138/2014 și chiar Codul de procedură civilă anterior?
    29 Care este efectul respingerii contestaţiei la executare de către prima instanţă, ca fiind tardiv și inadmisibilă, asupra suspendării provizorii a executării silite pe care debitorul a obţinut-o, fără ca instanţa să se pronunţe prin hotărârea de respingere a contestaţiei la executare și asupra suspendării executării silite din cadrul contestaţiei la executare?
    30 Care este termenul până la care se poate depune cererea de intervenţie astfel cum este reglementată de dispoziţiile art. 690 NCPC ( primul termen de valorificare sau termenul la care se valorifică bunul urmărit)?
    31 Calificarea ca intervenţie tardivă, astfel cum este prevăzută de disp. art. 696 CPC, se face de către executorul judecătoresc și care este actul prin care se constată că intervenţia este tardivă?
    32 Efectele deschiderii procedurii Legii Insolvenţei persoanei juridice se constată de către executorul judecătoresc prin proces-verbal sau prin încheiere?
    33 În cazul procedurii de ofertă reală de plată, persoana care apelează la această procedură în faţa executorului judecătoresc va trebui să facă dovada refuzului creditorului de a primi ce este îndreptăţit să primească sau nu?
    34 Art. 842 alin. 4 NCPC „procura specială autentică” – este obligatoriu să fie precizate: BEJA, termenul de licitaţie, precum și imobilul scos la vânzare sau este suficientă o formulă generală?


 

Lista de teme în format pdf poate fi descarcată aici ->

pdf-icon.jpg



Info discounturi

Executorii judecătorești, membrii altor Camere, beneficiază de o reducere de - 20% din taxa de participare.

Tarif special pentru avocații Baroului Bucureşti – în baza parteneriatului cu Baroul București, aceştia vor beneficia de o reducere de 20% din taxa de participare.


Info plata

Taxa de participare este de 250 lei (inclusiv TVA) și include:

  • accesul la lucrările conferinței;
  • mapa cu materialele de conferință;
  • coffee-break-uri și masa de prânz;
  • transcriptul lucrărilor conferinței.

Plata se face în contul RO32 RNCB 0066 0255 2021 0001, deschis la BCR Crângași – București, S.C. Editura Hamangiu S.R.L. (J40/4082/2006; CIF RO18469418).

Va rugam sa completati formularul de mai jos pentru inregistrare:

Detalii pentru înregistrare

Aceasta este o întrebare obligatorie
Aceasta este o întrebare obligatorie
Vă rugăm să introduceţi un număr de fax valid
Aceasta este o întrebare obligatorie
Vă rugăm să introduceţi o adresă de email validă
Aceasta este o întrebare obligatorie
Trebuie să fie un număr mai mare decât 0
Aceasta este o întrebare obligatorie

Date pentru facturare

Aceasta este o întrebare obligatorie
Aceasta este o întrebare obligatorie
Aceasta este o întrebare obligatorie
Aceasta este o întrebare obligatorie
Aceasta este o întrebare obligatorie