Nu aveti niciun articol in cosul de cumparaturi.

Exceptii de procedura in procesul civil

ISBN/ISSN: 978-606-27-0878-8
Editura: Hamangiu
68,00 lei
47,60 lei
Disponibilitate: In stoc

Exceptiile procesuale reprezinta una dintre institutiile cu o larga si frecventa aplicabilitate in cadrul procedurii judiciare, unul dintre mijloacele de aparare in orice proces civil, prin care, in conditiile legii, partea interesata, procurorul sau instanta invoca, fara sa puna in discutie fondul dreptului, neregularitati procedurale, urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.

Lucrarea Exceptii de procedura in procesul civil incearca sa contureze o imagine de ansamblu a practicii judiciare recente in materia urmatoarelor exceptii si incidente procedurale: necompetenta, netimbrare, lipsa calitatii de reprezentant, tardivitate, perimare, conexitate, litispendenta, incompatibilitate.  

Fara a se pretinde a fi o analiza exhaustiva a problematicii in domeniu, cele 161 de hotarari incluse in culegerea Exceptii de procedura in procesul civil ofera raspunsuri la multiple aspecte in legatura cu invocarea, regimul juridic si efectele solutionarii exceptiilor si incidentelor prezentate. Spetele selectate sunt adnotate cu numeroase alte solutii jurisprudentiale, ce prezinta opinii contrare sau in completare, cu deciziile obligatorii ale Curtii Constitutionale si ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie pronuntate in recurs in interesul legii sau in dezlegarea unor chestiuni de drept, precum si cu trimiteri la lucrarile de specialitate si comentarii ale autorilor.

Prin modul de structurare a informatiei, aspectele concrete, teoretice si practice, abordate, lucrarea Exceptii de procedura in procesul civil se poate dovedi un instrument util, in egala masura, pentru practicienii si teoreticienii dreptului, pentru auditorii de justitie, studentii si masteranzii facultatilor de drept, justitiabilii implicati intr-un litigiu civil.

  • Capitolul I. Excepţia de necompetenţă generală a instanţelor judecătoreşti şi excepţia de necompetenţă internaţională a instanţelor române
    • 1. Clauză compromisorie inserată în statutul unei asociaţii sportive. Litigiu privind legalitatea unor decizii adoptate de organele de conducere ale unei asociaţii sportive. Arbitraj ad‑hoc
    • 2. Clauză compromisorie inserată în contract. Arbitraj instituţionalizat
    • 3. Divorţ. Acţiune respinsă de o instanţă din Spania, în temeiul excepţiei de litispendenţă. Competenţa instanţei din România de a judeca cererea de divorţ dintre doi cetăţeni români, chiar dacă, la data sesizării instanţei, niciunul dintre aceştia nu mai are locuinţa în România
    • 4. Punerea în executare a hotărârii certificate ca titlu executoriu european. Competenţa instanţei de executare
  • Capitolul al II‑lea. Excepţia de necompetenţă materială. Competenţa după materie şi valoare
    • 5. Competenţa materială a judecătoriei. Cerere de anulare a hotărârii Adunării Generale a Composesoratului
    • 6. Competenţa specială a judecătoriei de soluţionare a acţiunilor în răspundere civilă delictuală în ceea ce priveşte actul medical de malpraxis
    • 7. Competenţa materială a tribunalului. Litigiu în materia drepturilor de proprietate intelectuală
    • 8. Competenţa materială a tribunalului. Contract de închiriere casetă de valori. Autorizarea prestatorului de a deschide caseta de valori pe calea ordonanţei preşedinţiale
    • 9. Competenţa materială a tribunalului. Acţiunea în rectificarea înscrierilor de carte funciară
    • 10. Competenţa materială în cererile având ca obiect stabilire masă succesorală, stabilire calitate de moştenitor şi partaj
    • 11. Competenţă funcţională (specializată). Plângere împotriva încheierii registratorului de carte funciară privind înscrierea unui contract de concesiune
    • 12. Competenţă funcţională (specializată). Acţiune în constatarea Nulităţii absolute a încheierilor de autentificare emise de notarul public cu privire la contracte de garanţie imobiliară reală, accesorii ale contractului de credit bancar. Natura litigiului. Invocarea de către tribunal a excepţiei propriei necompetenţe materiale în judecarea apelului
    • 13. Competenţă funcţională (specializată). Litigii cu profesionişti. Cerere de validare a popririi asupra părţilor sociale pe durata funcţionării societăţii. Apel
    • 14. Competenţă funcţională (specializată). Litigiu între o persoană fizică şi o autoritate a administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean
    • 15. Cerere în despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat prin acte de concurenţă neloială de către foşti angajaţi ai societăţii reclamante. Cerere întemeiată pe o anumită cauză juridică – răspundere civilă delictuală, şi nu răspundere civilă contractuală pentru pagube materiale produse angajatorului. Competenţa materială a tribunalului specializat
    • 16. Cerere în despăgubiri. Obligaţia legală a unei autorităţi publice de decontare a diferenţelor de tarif pentru serviciile de transport prestate de un agent economic, în temeiul Legii nr. 147/2000. Natura litigiului. Excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi a inadmisibilităţii acţiunii
    • 17. Competenţa materială a tribunalului. Cereri formulate potrivit O.G. nr. 22/2002, având ca obiect solicitarea instituţiei debitoare de acordare a unui termen de graţie, respectiv a unor termene de plată eşalonată, suspendarea provizorie a executării silite şi suspendarea executării silite pornite prin poprirea înfiinţată asupra instituţiei debitoare
    • 18. Competenţa materială a tribunalului. Cerere principală îndreptată împotriva lichidatorului judiciar, pentru determinarea profitului realizat de compania naţională aflată în lichidare. Competenţa de soluţionare a cererii incidentale de chemare în garanţie, formulată împotriva Statului român
    • 19. Cerere de pronunţare a unei hotărâri care să ţină loc de act de vânzare pentru imobilul adjudecat în cadrul procedurii de insolvenţă, formulată în contradictoriu cu lichidatorul judiciar. Necompetenţa judecătorului‑sindic după închiderea procedurii
    • 20. Competenţa materială a tribunalului. Litigiu în materia dreptului muncii. Angajarea răspunderii patrimoniale a angajatului
    • 21. Competenţa materială a tribunalului. Litigiu în materia dreptului muncii. Plata indemnizaţiei potrivit contractului colectiv de muncă
    • 22. Competenţa materială a judecătoriei de soluţionare a cererilor privind obligarea la despăgubiri pentru prejudiciul cauzat consiliului judeţean în exercitarea atribuţiilor de către preşedintele sau vicepreşedintele acestuia
    • 23. Competenţa instanţei de contencios administrativ. Recuperare prejudiciu cauzat în cadrul unei achiziţii publice. Cerere formulată de consiliul judeţean împotriva managerului spitalului judeţean
    • 24. Litigiu privind nerespectarea de către pârâţi, persoane fizice, a unor acte cu caracter administrativ – litigiu civil
    • 25. Contencios administrativ. Stabilirea competenţei în funcţie de cererea principală. Cerere de eliberare diplomă de licenţă
    • 26. Contencios administrativ. Natura juridică a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aparţinând societăţilor comerciale cu capital de stat care au luat naştere ca urmare a reorganizării unităţilor economice de stat – act administrativ. Cauza juridică a acţiunii
    • 27. Contencios administrativ. Anulare decizie de impunere şi decizie stabilire accesorii
    • 28. Competenţa instanţei de contencios administrativ. Raport de evaluare prin care s‑a constatat existenţa unui conflict de interese. Acţiune în anularea contractului de muncă întocmit cu încălcarea conflictului de interese, formulată de Agenţia Naţională de Integritate
    • 29. Competenţa materială a curţii de apel. Cale de atac formulată împotriva ordonanţei Comisiei de cercetare a averilor de pe lângă Curtea de Apel. Cerere formulată de expertul numit în dosar, în temeiul art. 451 NCPC
    • 30. Cerere prin care se solicită de către o direcţie generală de asistenţă socială şi protecţia copilului obligarea unui consiliu judeţean sau local la suportarea cheltuielilor de întreţinere pentru persoane care beneficiază de măsuri de protecţie prevăzute de Legea nr. 448/2006 şi Legea nr. 272/2004. Cauză judecată în prima instanţă de către instanţa învestită ca urmare a regulatorului de competenţă pronunţat în cauză. Decizie în interesul legii publicată în Monitorul Oficial în timpul derulării litigiului
    • 31. Cereri pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare discriminării sau anularea situaţiei create prin discriminare. Cereri în care discriminarea a survenit în contextul unor raporturi juridice guvernate de legi speciale. Analiza incidenţei Deciziei nr. 10/2016 pronunţate în recurs în interesul legii într‑o cauză în care s‑a mai soluţionat un conflict negativ de competenţă relativ la competenţa materială a instanţei
    • 32. Competenţă funcţională (specializată). Completul care judecă cererea de restituire a cauţiunii, formulată după rămânerea definitivă a hotărârii
    • 33. Recurs formulat împotriva unei hotărâri pronunţate de tribunal. Competenţa curţii de apel, ca instanţă ierarhic superioară, şi nu a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    • 34. Competenţa materială a curţii de apel. Cerere de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă, înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    • 35. Recurs declarat împotriva încheierii de suspendare a judecării cauzei. Strămutarea judecării recursului. Admiterea recursului şi casarea încheierii de suspendare, cu trimitere spre rejudecare la instanţa care a suspendat cauza
    • 36. Competenţa materială în cazul cererilor de revizuire. Revizuire cerută cu privire la sentinţa de instituire a ordinului de protecţie
    • 37. Competenţa materială în cazul cererii de asigurare a probelor. Cerere formulată în timpul judecăţii. Competenţa instanţei care judecă procesul în primă instanţă
  • Capitolul al III‑lea. Excepţia de necompetenţă materială. Determinarea competenţei după valoarea obiectului cererii introductive de instanţă
    • 38. Cereri în materie imobiliară. Dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară. Stabilirea competenţei în ipoteza în care imobilul vizat de acţiune are stabilită valoarea impozabilă
    • 39. Cereri în materie imobiliară. Dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune imobiliară. Stabilirea competenţei în ipoteza în care imobilul vizat de acţiune nu are stabilită valoarea impozabilă
    • 40. Cerere în constatarea dreptului de proprietate dobândit în temeiul uzucapiunii asupra terenului şi în temeiul accesiunii imobiliare asupra construcţiei edificate pe acesta. Criterii legale de stabilire a valorii obiectului cererii. Posibilitatea contestării de către instanţă a evaluării făcute de reclamant
    • 41. Rezoluţiune antecontract de vânzare. Stabilirea competenţei în funcţie de preţul stabilit de părţi pentru obiectul material asupra căruia poartă contractul în litigiu
    • 42. Convenţii civile de prestări servicii. Asumarea obligaţiei de a presta anumite activităţi în favoarea beneficiarului, în schimbul unei remuneraţii, în cadrul unui proiect european din care beneficiarul regie autonomă făcea parte. Calificare: contract de muncă sau contract civil. Determinarea competenţei după valoarea obiectului cererii introductive de instanţă
    • 43. Cerere având ca obiect despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit. Cerere evaluabilă în bani. Stabilirea competenţei în funcţie de cuantumul pretenţiilor
    • 44. Cerere având ca obiect daune morale şi penalităţi de întârziere. Determinarea competenţei după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere. Momentul care trebuie avut în vedere pentru stabilirea valorii capătului principal de cerere
    • 45. Dispoziţie de restituire în natură, emisă în temeiul Legii nr. 10/2001. Cerere în constatarea nulităţii absolute a dispoziţiei, formulată de un terţ, atât în raport cu emitentul, cât şi cu beneficiarul dispoziţiei de restituire în natură. Determinarea competenţei în raport de normele de drept comun şi de valoarea obiectului dedus judecăţii
    • 46. Cereri în materie de moştenire. Determinarea competenţei şi a regimului căilor de atac după valoarea obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere. Inadmisibilitatea recursului în cazul hotărârilor pronunţate în cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv
  • Capitolul al IV‑lea. Excepţia de necompetenţă teritorială
    • 47. Competenţă teritorială relativă. Condiţii de invocare
    • 48. Disjungerea cererii reconvenţionale. Instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea. Prorogare legală a competenţei
    • 49. Competenţă teritorială exclusivă a Tribunalului Bucureşti. Cerere reconvenţională disjunsă, având ca obiect constatarea nulităţii unui brevet de invenţie. Competenţa instanţei care soluţionează cererea principală
    • 50. Renunţare la judecata cererii principale. Competenţa de soluţionare a cererii reconvenţionale. Prorogare legală de competenţă
    • 51. Cerere de constatare a vacanţei succesorale şi a dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune. Capete de cerere principale ce atrag competenţe teritoriale diferite. Disjungere. Competenţă teritorială exclusivă în materie succesorală. Suspendare facultativă
    • 52. Litigiu în materia răspunderii civile delictuale. Regresul asigurătorului persoanei despăgubite împotriva persoanelor considerate vinovate de producerea unui accident rutier. Inaplicabilitatea art. 115 NCPC. Aplicabilitatea art. 113 NCPC. Acţiune îndreptată împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, precum şi a altor persoane juridice de drept public. Incidenţa art. 111 NCPC. Competenţă teritorială alternativă. Titularul dreptului de opţiune
    • 53. Competenţa teritorială în materia procedurii ordonanţei de plată. Stabilirea incidenţei art. 108 NCPC. Situaţia în care se poate considera că sediul pârâtului este necunoscut
    • 54. Litigiu în materia protecţiei consumatorului. Cerere formulată de consumator împotriva profesionistului. Competenţă teritorială alternativă, atât în favoarea instanţei de la domiciliul consumatorului, cât şi în favoarea instanţei de la sediul profesionistului. Distincţie reşedinţă – domiciliu consumator, din perspectiva stabilirii competenţei teritoriale, potrivit art. 113 alin. (1) pct. 8 NCPC
    • 55. Cerere formulată de un profesionist împotriva unui consumator. Competenţă teritorială absolută. Posibilitatea alegerii de competenţă numai după naşterea dreptului la despăgubire
    • 56. Clauză atributivă de competenţă. Beneficiarul clauzei. Obligativitatea respectării alegerii de competenţă
    • 57. Încuviinţarea executării silite. Domiciliul debitorului principal – criteriu de stabilire a instanţei de executare
    • 58. Contestaţie la executare. Domiciliul/sediul debitorului – criteriu de stabilire a instanţei de executare competente să soluţioneze contestaţia la executare. Lipsa de relevanţă, sub aspectul stabilirii competenţei de soluţionare a contestaţiei la executare, a domiciliului/sediului reprezentantului debitorului
    • 59. Cerere de divorţ formulată de soţi care nu au locuinţa în ţară. Necesitatea unui acord expres pentru alegerea judecătoriei care să soluţioneze cererea. Neinvocarea excepţiei necompetenţei teritoriale de către pârât nu echivalează cu manifestarea tacită de voinţă în sensul alegerii instanţei competente
    • 60. Competenţă teritorială alternativă. Cerere privind emiterea unui ordin de protecţie, în temeiul Legii nr. 217/2003. Părăsirea domiciliului de către reclamantă şi stabilirea reşedinţei într‑o altă circumscripţie teritorială ulterior sesizării instanţei. Interpretarea noţiunii de „domiciliu”, respectiv de „reşedinţă”
    • 61. Cerere de ordonanţă preşedinţială având ca obiect stabilirea provizorie a locuinţei unui minor. Interpretarea sintagmei „domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite”
    • 62. Competenţă teritorială absolută. Cerere de punere sub interdicţie a unei persoane lipsite de discernământ, internată pe durată nedeterminată, într‑o unitate spitalicească. Interpretarea noţiunii de „domiciliu”
    • 63. Competenţă materială şi teritorială absolută a Tribunalului Bucureşti. Cerere având ca obiect anularea unei decizii de invalidare emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. Interpretarea noţiunii de „entitate” folosită în art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013
    • 64. Contencios administrativ. Act administrativ asimilat în sensul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004. Competenţă materială. Competenţă teritorială alternativă. Opţiunea reclamantului pentru instanţa de la domiciliul său menţionat în cartea de identitate, şi nu în raport cu domiciliul de fapt
    • 65. Plângere contravenţională. Competenţa exclusivă a judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. Faptă omisivă – neîndeplinirea obligaţiei de a asigura echiparea autovehiculelor cu plăcuţe din care să rezulte masele şi dimensiunile maxime admise/autorizate ale acestora
    • 66. Litigiu privind regimul străinilor. Competenţă teritorială exclusivă. Contestarea măsurii interzicerii intrării în România. Disjungerea, cu consecinţa declinării cauzei, a capătului de cerere având ca obiect „anularea refuzului intrării la frontieră”. Competenţa de soluţionare a cererii accesorii
    • 67. Competenţă facultativă. Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (3) NCPC
    • 68. Competenţă facultativă. Caracterul normei prevăzute de art. 127 NCPC. Acţiune introdusă la instanţa unde reclamantul îşi desfăşoară activitatea ca judecător. Admiterea cererii de abţinere a tuturor judecătorilor de la instanţa respectivă. Stabilirea instanţei competente teritorial de către instanţa ierarhic superioară care a judecat cererile de abţinere. Prorogare judecătorească a competenţei
    • 69. Competenţă facultativă. Intervenţie voluntară principală. Calitatea de judecător a părţii interveniente. Inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 127 NCPC
    • 70. Competenţă facultativă. Ipoteza în care judecătorul, procurorul, asistentul judiciar, grefierul care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă are calitatea de pârât [art. 127 alin. (2) NCPC]. Competenţă teritorială alternativă. Momentul la care se face alegerea de competenţă. Imposibilitatea revenirii asupra alegerii de competenţă
    • 71. Cerere privind constatarea de urgenţă a unei stări de fapt. Stabilirea caracterului incidental sau principal al cererii în funcţie de legătura dintre starea de fapt ce se doreşte a fi constatată (probată) şi obiectul judecăţii pe fond
  • Capitolul al V‑lea. Excepţia de netimbrare sau de insuficientă timbrare
    • 72. Calea specială de atac a reexaminării taxei judiciare de timbru prevăzută de art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013. Imposibilitatea formulării unor critici privind modalitatea de stabilire a taxei în calea de atac introdusă împotriva hotărârii prin care s‑a anulat ca netimbrată acţiunea. Aplicabilitatea Deciziei în interesul legii nr. 7/2014. Formularea unei cereri de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru/ajutor public judiciar în privinţa taxei judiciare de timbru ulterior pronunţării hotărârii prin care s‑a anulat acţiunea ca netimbrată. Consecinţe
    • 73. Efectele formulării unei cereri de acordare a ajutorului public judiciar şi a unei cereri de reexaminare împotriva încheierii prin care s‑a respins cererea de acordare a ajutorului public judiciar. Lipsa obligativităţii emiterii unei noi comunicări privind obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru
    • 74. Reglementarea legală a conturilor în care se face plata taxei judiciare de timbru. Achitarea taxei judiciare în alt cont decât cel prevăzut de art. 40 din O.U.G. nr. 80/2013 atrage nevalabilitatea plăţii taxei judiciare de timbru
    • 75. Dovada achitării taxei judiciare de timbru, constând în ordin de plată. Necesitatea semnării şi ştampilării de către debitor şi a vizării înscrisului de instituţia bancară
    • 76. Dovada achitării taxei judiciare de timbru. Chitanţă trimisă prin fax. Lipsa menţiunii privind litigiul pentru care s‑a achitat taxa judiciară de timbru. Consecinţe
    • 77. Acordarea de facilităţi la plata taxei judiciare de timbru. Efecte asupra obligaţiei instanţei de verificare a plăţii taxei judiciare de timbru reduse/eşalonate/amânate
    • 78. Achitarea taxei judiciare de timbru după pronunţarea hotărârii prin care a fost anulată cererea sau acţiunea. Consecinţe. Data certă a dovezii de achitare a taxei judiciare de timbru. Imposibilitatea invocării propriei culpe pentru înlăturarea sancţiunii nulităţii cererii pentru netimbrare
    • 79. Acţiune cu mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită. Interpretarea dispoziţiilor art. 34 din O.U.G. nr. 80/2013. Stabilirea taxei judiciare de timbru aferente unei acţiuni având ca obiect pretenţii – debit principal şi penalităţi
    • 80. Stabilirea taxei judiciare de timbru aferente cererii având ca obiect constituirea unei servituţi prin raportare la valoarea întregului fond aservit. Inexistenţa valorii impozabile a terenurilor. Stabilirea valorii terenului prin raportare la grilele notariale
    • 81. Inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 115 din Legea nr. 85/2014, care prevăd scutirea lichidatorului judiciar de plata taxei judiciare de timbru, anterior deschiderii procedurii de insolvenţă
    • 82. Accident rutier. Proces penal în care s‑a pronunţat soluţia de neîncepere a urmăririi penale. Acţiune civilă formulată pe cale separată pentru recuperarea prejudiciului suferit. Scutire de la plata taxelor judiciare de timbru
    • 83. Căi de atac exercitate în cauze referitoare la despăgubiri civile decurgând din cauze penale. Scutire de la plata taxei judiciare de timbru, indiferent de persoana care promovează calea de atac
    • 84. Cerere în constatarea caracterului abuziv al unor clauze dintr‑un contract încheiat între un consumator şi un profesionist. Taxa judiciară de timbru aferentă cererii de apel. Scutire de la obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru. Calitatea cerută subiectului de drept pentru a beneficia de scutire
    • 85. Insuficienta timbrare a cererii de recuzare. Sancţiune. Invocarea excepţiei de neconstituţionalitate. Lipsa efectelor asupra cursului judecăţii şi asupra soluţiei ce urmează să fie pronunţată cu privire la excepţia insuficientei timbrări a cererii de recuzare
  • Capitolul al VI‑lea. Excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant
    • 86. Reprezentare legală. Necesitatea dovedirii de către persoana care semnează cererea de chemare în judecată a calităţii sale de reprezentant al persoanei juridice de drept privat. Necesitatea înscrierii persoanei semnatare a cererii în certificatul ONRC ca reprezentant legal
    • 87. Analiza posibilităţii conferirii unei persoane fizice, prin contract de muncă, a dreptului de a reprezenta o societate cu răspundere limitată
    • 88. Reprezentare legală. Deschiderea procedurii insolvenţei. Efecte asupra acţiunii formulate de administratorul statutar
    • 89. Reprezentare convenţională. Dovada calităţii de reprezentant. Necesitatea depunerii dovezii calităţii de reprezentant legal a persoanei care a acordat mandat de reprezentare avocatului care a semnat acţiunea
    • 90. Distincţie reprezentare legală – reprezentare convenţională. Calitatea de reprezentant legal a administratorului de active
    • 91. Reprezentare legală. Dovada calităţii de reprezentant legal al asociaţiei de proprietari
    • 92. Dovada calităţii de reprezentant – element care se verifică în etapa regularizării. Lipsa dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului cererii atrage anularea cererii, conform art. 200 alin. (4) NCPC
    • 93. Contestaţie în anulare. Cerere reexaminare ajutor public judiciar. Invocarea excepţiei lipsei dovezii calităţii de reprezentant. Obligaţia instanţei de a acorda un termen pentru complinirea lipsurilor. Citarea părţii cu menţiunea de a face dovada calităţii de reprezentant
    • 94. Excepţia lipsei calităţii de reprezentant – excepţie de ordine publică. Dovada calităţii de reprezentant a avocatului. Exigenţe privind forma împuternicirii avocaţiale
    • 95. Dovada calităţii de reprezentant a avocatului. Împuternicire avocaţială emisă fără contract de asistenţă juridică. Consecinţe
    • 96. Dovada contractului de asistenţă juridică încheiat cu emitentul împuternicirii avocaţiale depuse în dosar. Lipsa calităţii de reprezentant legal al societăţii apelante a semnatarului contractului de asistenţă juridică. Lipsa dovezii calităţii de reprezentant a semnatarului cererii de apel
    • 97. Depunerea la dosar a unei copii a împuternicirii avocaţiale, care este doar pentru asistenţă şi reprezentare, nu şi pentru redactarea acţiunii. Neinvocarea acestei lipse în faza de regularizare a cererii de chemare în judecată. Anularea cererii
    • 98. Analiza necesităţii ataşării împuternicirii avocaţiale la cererea privind formularea căii de atac
    • 99. Limitele mandatului. Distincţie între mandatul acordat pentru încheierea unui contract de asistenţă juridică pentru formularea unei acţiuni şi mandatul acordat pentru formularea unei acţiuni
      • 100. Reprezentare legală. Organizaţii sindicale. Dovada calităţii de reprezentant
  • Capitolul al VII‑lea. Excepţia tardivităţii
    • 101. Tardivitate. Excepţie absolută şi peremptorie. Calea de atac în materia ordinului de protecţie. Termen
    • 102. Termenul prevăzut de lege pentru soluţionarea căii de atac. Relevanţă asupra calculului termenului de formulare a căii de atac
    • 103. Comunicarea actelor de procedură unei persoane juridice de drept privat. Înmânarea actelor de procedură agentului de pază. Consecinţe. Repunere în termenul de formulare a apelului. Invocarea, ca motiv de repunere în termen, a existenţei unei perioade în care persoana juridică de drept privat a avut activitatea închisă. Sarcina probei. Termenul de apel în materia litigiilor de muncă. Prelungirea termenului de formulare a căii de atac în cazul în care ultima zi a termenului cade într‑o zi nelucrătoare
    • 104. Repunere în termenul de formulare a căii de atac. Invocarea, ca motiv de repunere în termen, a comunicării hotărârii atacate la sediul profesional al apărătorului, care însă nu mai reprezenta partea în proces. Relevanţa studierii dosarului şi a obţinerii unor copii ale sentinţei din perspectiva calculării termenului de formulare a cererii de repunere în termenul de formulare a căii de atac
    • 105. Repunere în termen. Necesitatea angajării unui interpret de limbă rar întâlnită. Motiv justificat, potrivit art. 186 NCPC
    • 106. Repunere în termen. Analiza caracterului justificat al motivului constând în împrejurarea că partea locuieşte la o altă adresă decât la adresa sa de domiciliu
    • 107. Termen de apel. Calcul. Data formulării căii de atac în situaţia transmiterii acesteia prin e‑mail
    • 108. Plângere contravenţională. Acte de procedură depuse la poştă prin scrisoare simplă. Data depunerii cererii
    • 109. Plângere contravenţională. Termen de formulare. Data de la care începe să curgă. Stabilirea momentului înmânării procesului‑verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei
    • 110. Plângere contravenţională. Termen de formulare. Înmânarea procesului‑verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Condiţii pentru legala îndeplinire a procedurii. Necesitatea înmânării procesului‑verbal personal contravenientului şi, dacă este cazul, părţii vătămate şi proprietarului bunurilor confiscate. Inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 163 alin. (6) NCPC
    • 111. Plângere contravenţională. Termen de formulare. Modul de calcul al termenului stabilit pe zile
    • 112. Plângere contravenţională. Termen de formulare. Relevanţa formulării unei plângeri contravenţionale anterior, care a fost a anulată în baza art. 200 NCPC. Inaplicabilitatea art. 2539 alin. (2) NCC
    • 113. Contestaţie la executare. Termen de formulare. Relevanţa motivelor de contestaţie pentru stabilirea naturii acţiunii, respectiv contestaţie la executarea silită însăşi sau contestaţie împotriva unor acte de executare silită privite individual, şi pentru determinarea termenului de formulare a contestaţiei
    • 114. Contestaţie la executare. Termen de apel. Menţionarea în dispozitivul sentinţei de fond a unui termen eronat de apel. Consecinţe
    • 115. Contestaţie la executare. Termen special de formulare de 5 zile în cazul executării silite a biletelor la ordin. Cerere de suspendare a executării silite. Soluţionarea cu prioritate a excepţiei tardivităţii formulării contestaţiei la executare. Admiterea excepţiei. Lipsa de obiect a cererii de suspendare
    • 116. Contestaţie în anulare. Termen de formulare. Mod de calcul
    • 117. Cerere de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 11 NCPC. Efectele suspendării cererii de revizuire asupra termenului de exercitare
    • 118. Tardivitatea modificării acţiunii. Analiza limitelor temporale stabilite de art. 204 NCPC. Legalitatea procedurii de citare
  • Capitolul al VIII‑lea. Excepţia litispendenţei
    • 119. Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Invocarea excepţiei de litispendenţă şi a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive. Soluţionarea cererii de suspendarea facultativă a cauzei în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 NCPC anterior excepţiei de litispendenţă
    • 120. Acţiuni având ca obiect refuzul nejustificat al societăţii şi al reprezentantului legal al acesteia de a răspunde cererii adresate de sindicat. Condiţii de invocare a excepţiei de litispendenţă. Efectele admiterii excepţiei
    • 121. Plângere contravenţională. Condiţiile de invocare a excepţiei de litispendenţă. Instanţa competentă să soluţioneze excepţia. Efectele admiterii excepţiei
    • 122. Anulare act administrativ. Anulare titlu executoriu. Invocarea excepţiei de litispendenţă şi a excepţiei de necompetenţă materială. Soluţionarea excepţiei de litispendenţă numai de instanţa competentă
    • 123. Contestaţie decizie modificare unilaterală contract de muncă. Competenţă teritorială alternativă. Dreptul de opţiune al reclamantului. Imposibilitatea învestirii ulterioare a unei alte instanţe deopotrivă competente. Renunţare la judecată. Efecte asupra discutării excepţiei de litispendenţă
    • 124. Promisiune de vânzare‑cumpărare. Cerere principală având ca obiect despăgubiri pentru neîncheierea în formă autentică a contractului de vânzare. Cerere de intervenţie principală având ca obiect anularea promisiunii de vânzare‑cumpărare. Disjungerea cererii de intervenţie, urmată de respingerea ei ca neîntemeiată, soluţie atacată cu apel. Suspendarea cererii principale, urmată de casarea încheierii de suspendare şi continuarea judecăţii atât cu privire la cererea principală, cât şi cu privire la cererea de intervenţie disjunsă anterior. Invocarea excepţiei litispendenţei pentru faptul că o cauză se află în apel, iar cealaltă în judecată la prima instanţă
    • 125. Litispendenţă parţială. Acţiuni care vizează constatarea caracterului abuziv al clauzei din acelaşi contract de credit bancar. Dosare care se află pe rolul unor instanţe de grade diferite
    • 126. Suspendarea executării silite ca efect al depunerii notificării de dare în plată. Contestaţie la executare. Contestaţie formulată în temeiul art. 7 din Legea nr. 77/2016. Neîndeplinirea condiţiilor litispendenţei
    • 127. Cereri având aceleaşi părţi, acelaşi obiect şi aceeaşi cauză, înregistrate pe rolul aceleiaşi instanţe. Judecarea tuturor cererilor de către primul complet învestit, în temeiul art. 107 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti
  • Capitolul al IX‑lea. Excepţia conexităţii
    • 128. Excepţia conexităţii. Excepţia litispendenţei. Condiţii de invocare
    • 129. Identitate parţială de părţi, obiect şi cauză – condiţie ce ar putea justifica discutarea unei excepţii de litispendenţă parţială, iar nu excepţia conexităţii. Condiţia privind existenţa unei strânse legături de obiect şi cauză între dosarele conexate
    • 130. Condiţii de invocare a excepţiei conexităţii. Soluţia dată excepţiei de conexitate nu poate fi cenzurată în cadrul unui conflict de competenţă. Disjungerea dosarelor conexate şi restituirea dosarului completului de judecată care a admis excepţia de conexitate, măsuri dispuse de către completul de judecată învestit ca urmare a admiterii excepţiei conexităţii. Nelegalitate
    • 131. Plângere contravenţională. Condiţii pentru a opera conexitatea. Aprecierea instanţei cu privire la strânsa legătură care trebuie să existe între obiectul şi cauza dosarelor conexate
    • 132. Momentul până la care se poate invoca excepţia de conexitate. Acţiune în revendicare. Acţiune în anularea actului juridic invocat ca titlu de proprietate asupra imobilului revendicat. Oportunitatea soluţionării împreună a celor două cauze. Posibilitatea suspendării uneia dintre cauze, în măsura în care nu se mai poate lua măsura conexării
    • 133. Procedura insolvenţei. Cerere de deschidere a procedurii formulate de debitor. Verificarea, din oficiu, la înregistrarea cererii, de către serviciul de registratură, a existenţei pe rol a unor alte cereri de deschidere a procedurii formulate anterior de creditori. Conexarea cererilor creditorilor formulate anterior cererii debitorului. Judecarea cererii debitorului, la care s‑a conexat cererea creditorului, în procedura necontencioasă, fără citarea părţilor. Lipsa vătămării creditorului necitat la judecata cererii
  • Capitolul al X‑lea. Excepţia perimării
    • 134. Perimarea – sancţiune ce intervine de drept. Ordinea de soluţionare a cererii privind constatarea perimării şi a cererii de repunere pe rol a cauzei formulate după împlinirea termenului de perimare. Analiza culpei părţii în nereluarea judecăţii faţă de invocarea imposibilităţii de a depune date înscrise într‑un registru public
    • 135. Termen de perimare. Calculul termenului în ipoteza în care judecata cauzei a fost suspendată până la soluţionarea definitivă a altui dosar
    • 136. Soluţionarea cu prioritate a excepţiei netimbrării cererii de repunere pe rol a cauzei faţă de constatarea perimării cererii. Efectele anulării cererii de repunere pe rol asupra termenului de perimare
    • 137. Limitele învestirii instanţei sesizate cu recurs împotriva sentinţei prin care s‑a constatat perimarea. Analiza efectelor formulării unei cereri de repunere pe rol în cazul în care suspendarea cauzei a fost dispusă în baza art. 1551 CPC 1865 (art. 242 NCPC) pentru neîndeplinirea de către reclamant a obligaţiilor stabilite în sarcina sa
    • 138. Suspendare facultativă a cursului judecăţii. Posibilitatea succesorilor părţii decedate de a ataca încheierea de suspendare şi de a solicita repunerea cauzei pe rol. Neîndeplinirea obligaţiilor procesuale prescrise de lege. Împlinirea termenului de perimare
    • 139. Suspendarea cauzei dispusă ca urmare a intervenirii decesului uneia dintre părţi. Repunere pe rol. Condiţii. Momentul de la care se calculează termenul de perimare. Îndeplinirea condiţiilor perimării
    • 140. Perimarea căii de atac în urma suspendării judecăţii pentru lipsa nejustificată a părţilor. Act întrerupător de perimare. Invocarea culpei pârâtului. Efecte
    • 141. Formularea căii de atac împotriva încheierii de suspendare. Consecinţe asupra termenului de perimare
    • 142. Efectele formulării unei cereri de repunere pe rol asupra perimării, fără a se solicita judecarea cauzei în lipsă, în condiţiile în care suspendarea judecăţii a fost dispusă faţă de lipsa nejustificată a părţilor
    • 143. Perimarea cererii principale şi a cererii de intervenţie principală. Cheltuieli de judecată
    • 144. Contestaţie la executare. Analiza termenului de formulare distinct pentru fiecare motiv de contestaţie. Tardivitate. Perimarea executării silite. Condiţii de aplicare
  • Capitolul al XI‑lea. Incompatibilitatea. Recuzarea şi abţinerea
    • 145. Mijloacele procedurale de invocare a incompatibilităţii judecătorului. Competenţa de soluţionare a cererii de recuzare. Motivul de incompatibilitate vizând antepronunţarea
    • 146. Cauză soluţionată prin hotărâre definitivă – decizie prin care a fost admis apelul, a fost anulată sentinţa şi reţinută cauza spre rejudecarea fondului. Calea de atac împotriva încheierii prin care s‑a respins cererea de recuzare
    • 147. Cerere de recuzare respinsă. Cale de atac declarată înainte de soluţionarea cauzei în fond prin hotărâre definitivă. Prematuritate
    • 148. Cerere de recuzare întemeiată pe dispoziţiile art. 41 alin. (1) şi art. 42 alin. (1) NCPC. Condiţii de admisibilitate. Judecătorul care a realizat procedura regularizării cererii de chemare în judecată în primă instanţă, potrivit dispoziţiilor art. 200 NCPC, nu devine incompatibil în soluţionarea căii de atac. Respingerea motivată a cererilor în probaţiune nu poate fi considerată ca element de parţialitate
    • 149. Soluţionarea unor dosare diferite cu privire la luarea în mod provizoriu a aceleiaşi măsuri cu privire la acelaşi minor, în baza unor elemente de fapt diferite. Prezumţia de imparţialitate ce operează în favoarea judecătorului. Dovada contrară
    • 150. Motivul de incompatibilitate vizând antepronunţarea. Pronunţarea unei hotărâri de către un judecător cu privire la un contract de credit într‑o acţiune în suprimarea unei clauze abuzive nu îl face incompatibil în judecarea altor dosare având ca obiect alte contracte de credit analizate din aceeaşi perspectivă
    • 151. Recuzarea judecătorului pentru faptul că a încuviinţat o probă cu care petentul nu este de acord. Inadmisibilitate
    • 152. Formularea de către justiţiabili a unor plângeri penale împotriva judecătorului cauzei. Inexistenţa vreunei situaţii de „duşmănie” ori de „interes în legătură cu pricina” în înţelesul art. 42 NCPC. Abţinere. Recuzare. Cale de atac. Competenţă
    • 153. Declaraţie de abţinere. Imparţialitatea intrinsecă şi extrinsecă a judecătorului. Cauzele personale ale judecătorului nu pot influenţa soluţiile pronunţate de acesta
    • 154. Declaraţie de abţinere. Motivul de incompatibilitate vizând antepronunţarea. Analiza la cazul concret a efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat atât în primul ciclu procesual, cât şi într‑un ciclu procesual ulterior
    • 155. Declaraţie de abţinere. Existenţa unor raporturi de reprezentare convenţională între judecătorul cauzei şi avocatul uneia dintre părţi
    • 156. Declaraţie de abţinere. Motivul de incompatibilitate vizând antepronunţarea. Contestaţie la executare soluţionată de acelaşi judecător care a încuviinţat executarea silită contestată. Cerere de anulare a încheierii de încuviinţare
    • 157. Motivul de incompatibilitate vizând antepronunţarea. Încuviinţarea executării silite de acelaşi judecător care a pronunţat hotărârea ce se pune în executare
    • 158. Incidenţa dispoziţiilor Codului de procedură civilă privind incompatibilitatea în cazul judecătorului‑sindic care pronunţă succesiv hotărâri în acelaşi dosar
    • 159. Recuzare expert în faza executării silite. Cazuri de incompatibilitate incidente în cazul expertului. Folosirea expertului‑consilier din faza judecăţii în faza executării silite
    • 160. Recuzare executor judecătoresc al cărui fost soţ este creditor în dosarul de executare deschis la solicitarea acestuia. Cazul de incompatibilitate incident
    • 161. Recuzare executor judecătoresc. Invocarea unor împrejurări şi elemente care ar crea îndoieli cu privire la imparţialitatea executorului şi ar releva interesul acestuia în executarea silită
Detalii tehnice
Data Aparitiei 08 aug. 2017
Categorie generala Jurisprudenta
Numar Pagini 608
Format 145x205 mm
Format Carte brosata
Alti clienti au cumparat si
-30%
NOU
Clauzele abuzive in contractele de credit. Practica judiciara - Pena

Clauzele abuzive in contractele de credit

Practica judiciara
59,00 lei 41,30 lei
-30%
NOU
Legea darii in plata - Murgoci-Luca

Legea darii in plata

Practica judiciara adnotata
48,00 lei 33,60 lei
-30%
NOU
Drept procesual civil. Editia a 4-a_Boroi, Stancu
De acelasi Autor

Executarea silita a creantelor fiscale

Practica judiciara si reglementarea din noul Cod de procedura fiscala
45,00 lei 40,50 lei
-30%
Imagine Executarea silita in noul Cod de procedura civila

Executarea silita in noul Cod de procedura civila

Practica judiciara adnotata
43,35 lei 30,34 lei
Din aceeasi Categorie
-30%
NOU
Legea nr. 165_2013_Roxana Stanciu

Legea nr. 165/2013

Finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate abuziv. Practica judiciara. Vol. I
50,00 lei 35,00 lei
-30%
In curand
Probele in procesul civil - Anghel

Probele in procesul civil

Practica judiciara
55,00 lei 38,50 lei