Prin tema abordata, cartea „Dreptul Uniunii Europene – o noua tipologie juridica” supune atentiei doctrinei juridice problema complexa a aparitiei unei noi tipologii juridice, si anume tipul dreptului Uniunii Europene. Lucrare este gandita ca un studiu multidisciplinar, care imbina elemente de teoria generala a dreptului cu elemente de drept comparat si de dreptul Uniunii Europene, urmarind astfel sa raspunda intrebarii: poate dreptul Uniunii Europene, care este caracterizat de multilingvism si multijuridism, sa fie considerat un nou tip de drept, cu determinatii calitative specifice, aparut in panorama sistemelor de drept ale lumii?
In prezent, suntem martorii unor fascinante provocari in ceea ce priveste Uniunea Europeana – se discuta despre integrarea intr-o ordine juridica supraetatizata, despre racordarea la interese supranationale, despre reconfigurarea suveranitatii, despre impletirea valorilor nationale cu cele ale Uniunii Europene, despre armonizarea legislatiei, dar si despre Brexit. In acest context, doar in masura in care Uniunea Europeana se fundamenteaza pe o vointa juridica autonoma si pe principii si valori care se situeaza in zona eternului juridic, atat pentru ratiunea individului, cat si pentru identitatea nationala a statelor membre, este posibila „unitatea in diversitate” si, deci, existenta unei noi familii juridice.
Monografia „Dreptul Uniunii Europene – o noua tipologie juridica” isi propune sa analizeze conceptul de „tipologie” in stiintele sociale, inclusiv in stiintele juridice, sa examineze tipologia dreptului din perspectiva dreptului comparat, sa studieze istoria si specificitatile dreptului Uniunii Europene, cu accent pe trasaturile care sustin ideea unei noi tipologii juridice, sa cerceteze izvoarele dreptului unional ca arhitect al noii ordini juridice a Uniunii Europene, accentuand rolul doctrinei si al jurisprudentei in conturarea principiilor acestui tip de drept.
Prin chiar structurarea lucrarii, compusa din trei parti – conceptul de „tipologie” in stiintele sociale; Dreptul Uniunii Europene, de la multilingvism la o noua tipologie juridica; trasaturile acestui drept –, s-a urmarit sa se orienteze cercetarea stiintifica spre cunoasterea acelor trasaturi care sa poata sustine existenta unei posibile noi tipologii, in raport de criterii predeterminate teoretic.
Prin tematica abordata si maniera de analiza, prezenta lucrare constituie, in mediul juridic din Romania, o lucrare cu un caracter de noutate. Mai mult, expunerea jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene reprezinta o abordare inovatoare in cercetarea acestei teme.
„Dreptul Uniunii Europene – o noua tipologie juridica” se constituie ca un demers stiintific bine documentat, echilibrat si corect asezat metodologic. Capacitatea autoarei de a dezvolta o judecata independenta se regaseste in felul in care se raporteaza la bogatul instrumentar bibliografic si la numeroasele solutii jurisprudentiale, pe care le trateaza cu detasarea caracteristica a unui bun cercetator, intr-un spirit critic.
Laura Cristiana Spataru-Negura este, in prezent, avocat in Baroul Bucuresti si asistent universitar doctor in cadrul Facultatii de Drept a Universitatii Nicolae Titulescu din Bucuresti, unde conduce seminarii la disciplina Teoria generala a dreptului.
CONSIDERATII INTRODUCTIVE
PARTEA I. CONCEPTUL DE „TIPOLOGIE” IN STIINTELE SOCIALE
Capitolul I. Conceptul de „tipologie”. Tipologie versus clasificare
Capitolul al II-lea. Consideratii generale privind notiunea de „stiinta”
Sectiunea 1. Clasificarea stiintei si a stiintelor sociale
Capitolul al III-lea. Conceptul de „tipologie” in stiintele de tip nomotetic
Capitolul al IV-lea. Conceptul de „tipologie” in stiintele istorice
Capitolul al V-lea. Conceptul de „tipologie” in cercetarea epistemologica a stiintei
Capitolul al VI-lea. Conceptul de „tipologie” in stiintele normative
Sectiunea 1. Tipologiile in cadrul stiintelor juridice
Sectiunea a 2-a. Tipologiile in cadrul teoriei generale a dreptului
Sectiunea a 3-a. Tipologiile in cadrul ramurilor de drept
Sectiunea a 4-a. Tipologiile in cadrul stiintelor juridice istorice
Sectiunea a 5-a. Tipologiile in cadrul stiintelor participative
Capitolul al VII-lea. Despre drept si tipologii juridice
Sectiunea 1. Drept si juridicitate
Sectiunea a 2-a. Aparitia dreptului
Sectiunea a 3-a. Unitate si diversitate in tipologia dreptului
Sectiunea a 4-a. Conceptele juridice de „dat” si „construit”. Factorii de configurare a dreptului
Sectiunea a 5-a. Tipologia dreptului
Sectiunea a 6-a. Metodele cercetarii stiintifice a dreptului. Metoda tipologica
Sectiunea a 7-a. Tipologia dreptului in functie de dependenta de sistemele de organizare sociala (Poirier)
Sectiunea a 8-a. Tipologia dreptului in functie de apartenenta la un bazin de civilizatie juridica (David)
Sectiunea a 9-a. Tipologia dreptului in functie de rolul dreptului ca mijloc de organizare sociala (Mattei)
Capitolul al VIII-lea. Concluzii
PARTEA A II-A. DREPTUL UNIUNII EUROPENE, DE LA MULTIJURIDISM LA O NOUA TIPOLOGIE JURIDICA
Capitolul I. Aparitia unei noi tipologii juridice – Dreptul Uniunii Europene
Sectiunea 1. Contextul istoric – de la Comunitatile Europene la Uniunea Europeana
Sectiunea a 2-a. Natura juridica a Uniunii Europene
Sectiunea a 3-a. Existenta unei ordini juridice distincte – ordinea juridica a Uniunii Europene
Sectiunea a 4-a. Notiunea dreptului Uniunii Europene. Drept comunitar, drept unional, drept european
Sectiunea a 5-a. Structura sistemului de drept al Uniunii Europene
Sectiunea a 6-a. Actiunea dreptului Uniunii Europene in timp, in spatiu si asupra persoanelor
Sectiunea a 7-a. Multilingvism si multijuridism in cadrul Uniunii Europene
Sectiunea a 8-a. Dreptul Uniunii Europene si aplicarea sa: cunoasterea, intelegerea si proba dreptului
Capitolul al II-lea. Concluzii
PARTEA A III-A. TRASATURILE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE CARE SUSTIN IDEEA UNEI NOI TIPOLOGII JURIDICE
Capitolul I. Premisele dreptului Uniunii Europene
Sectiunea 1. Vointa juridica autonoma a Uniunii Europene
Sectiunea a 2-a. Principiile dreptului Uniunii Europene
Capitolul al II-lea. Izvoarele dreptului Uniunii Europene
Capitolul al III-lea. Doctrina juridica europeana, izvor de drept
Capitolul al IV-lea. Jurisprudenta instantelor Uniunii Europene, izvor de drept
Sectiunea 1. Scurt istoric al Curtii de Justitie
Sectiunea a 2-a. Recunoasterea calitatii de izvor de drept a jurisprudentei Curtii
Sectiunea a 3-a. Metodele de interpretare ale Curtii
Capitolul al V-lea. Principiile dreptului, izvor de drept
Capitolul al VI-lea. Rolul doctrinei si al jurisprudentei in conturarea principiilor dreptului european
Sectiunea 1. Aplicabilitatea principiilor generale de drept
Sectiunea a 2-a. Rangul principiilor generale ale dreptului european
Sectiunea a 3-a. Dreptul international public si principiile sale generale inerente oricarui sistem juridic organizat
Sectiunea a 4-a. Principii generale comune sistemelor juridice nationale ale statelor membre
Sectiunea a 5-a. Principii generale deduse din natura Uniunii Europene
Sectiunea a 6-a. Principii fundamentale ale drepturilor omului
Sectiunea a 7-a. Incalcarea principiilor generale
Capitolul al VII-lea. Factori perturbatori ai ordinii juridice a Uniunii Europene
Capitolul al VIII-lea. Concluzii
CONSIDERATII FINALE. UNIUNEA EUROPEANA DUPA BREXIT
